Afganistan, o retrospectivă prezidențială americană

După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, în urma refuzului guvernului taliban de a-l preda pe Osama bin Laden, SUA și aliații săi intrau cu trupe în Afganistan, pentru a-l captura pe Osama bin Laden şi a distruge Al Qaeda, precum şi pentru înlăturarea regimului taliban.

Astfel, în octombrie 2001, George W. Bush declara că armata SUA a început lupta, împotriva taberelor de pregătire Al Qaeda și a regimului taliban, pentru a stopa folosirea Afganistanului ca bază de operațiuni de către teroriști, precum și pentru a anihila forța militară a regimului taliban.

În același timp, Bush jr declara că poporul oprimat din Afganistan va cunoaște generozitatea Americii și a aliaților săi, promițând că, pe măsură ce ținte militare ale talibanilor și Al Qaeda vor fi lovite, vor fi trimise alimente, medicamente și provizii pentru populația afgană înfometată și suferindă.

Cincisprezece ani mai târziu, la final de mandat, Barack Obama declara că nu a permis ca Afganistanul să fie folosit ca refugiu de către teroriști, de unde să ne atace SUA din nou. Obama declara că, în Afganistan, la acea dată, Al Qaeda încerca să se regrupeze, iar Daesh continua să-și extindă prezența.

În ceea ce-l privește pe Donald Trump, în 2017, acesta declara că războiul din Afganistan este cel mai lung război din istoria SUA și că împărtășea frustrarea poporului american față de o politică externă a SUA care a consumat prea mult timp, energie, bani și vieți încercând să reconstruiască țări după propria imagine în loc să urmărească interesele de securitate mai presus de toate celelalte considerente.

După care Trump declara că retragerea trupelor americane din Afganistan erau previzibile și inacceptabile deoarece o retragere pripită ar crea un vid pe care teroriștii (Daesh și Al Qaeda) l-ar umple instantaneu, exact așa cum se întâmplase înainte de 11 septembrie 2001.

Pentru Trump, victoria în Afganistan presupunea distrugerea Daesh, zdrobirea Al Qaeda, dar și împiedicarea talibanilor de pune stăpânire pe Afganistan.

În zilele noastre este rândul lui Joe Biden să ne spună cum vede finalul conflictului din Afganistan, sens în care spicuim din discursul său din 8 iulie 2021: SUA a început lupta în Afganistan pentru a-i prinde pe teroriștii din 11 septembrie 2001, pentru a-l deferi justiției pe Osama Bin Laden și pentru a împiedica Afganistanul să devină o bază din care ar fi putea continua atacurile teroriste împotriva SUA. Trupele americane nu au intrat în Afganistan pentru a reconstrui națiunea afgană. Liderii afgani trebuie să se așeze la aceiași masă și să conducă poporul afgan către viitorul pe care-l merită, iar statele din vecinătate joacă un rol esențial în acest sens.

Iar dacă o parte dintre liderii afgani la care se referea Joe Biden, în frunte cu Ashrah Ghani, președintele pro-american, au părăsit Afganistanul, dând semnalul sfârșitului unui experiment care a început acum 20 de ani cu scopul declarat de a instaura democrația în această țară, în vreme ce talibanii au ocupat Kabulul, mai interesează pe cineva ce se întâmplă cu populația afgană, înfometată și suferindă, după cum era descrisă de Bush jr acum 20 de ani?

Temându-se că talibanii ar putea reimpune regimul brutal, de dinainte de intrarea trupelor americane în Afganistan, o parte a populației afgane s-a grăbit să părăsească țara, iar cei mai săraci, care-și părăsiseră casele aflate în zone rurale, pentru a se adăposti în Kabul, de frica talibanilor, au rămas cu miile în parcurile și pe străzile orașului care… a fost ocupat de talibani!

Cristian Barna este profesor universitar dr., expert în studii de securitate și intelligence.