Armenia și Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc luni că au atacat zone civile, în cea de-a noua zi de lupte de la reizbucnirea ostilităților între cele două țări din Caucaz, relatează agenția de știri Reuters.
Sute de oameni au fost uciși în urma ostilităților din ultimele zile din regiunea Nagorno-Karabakh, o enclavă montană care, de jure aparține Azerbaidjanului, dar este populată și guvernată de etnici armeni susținuți de Erevan.
Luptele s-au intensificat în weekend, iar perspectivele unui armistițiu par tot tot mai reduse.
Duminică, în cadrul unui discurs televizat, președintele de la Baku, Ilham Aliyev, a afirmat că forțele azere avansează și recuperează teritorii pierdute în fața armenilor etnici în anii 1990.
Însă Armenia neagă că ofensiva Azerbaidjanului ar fi înregistrat vreun succes, ci dimpotrivă, armenii susțin că forțele azere ar fi suferit pierderi mari.
Aliyev, a cerut Armeniei să stabilească un calendar pentru retragerea din Nagorno-Karabakh și teritoriile azere înconjurătoare și a mai afirmat că Azerbaidjanul nu va înceta acțiunile militare până când acest lucru nu se va întâmpla.
“Azerbaidjanul are o singură condiție și aceasta este eliberarea teritoriilor sale”, a spus Aliyv, subliniind că „Nagorno-Karabakh este teritoriul Azerbaidjanului”.
Luptele au generat preocupări în cadrul comunității internaționale în privința stabilității Caucazului de Sud, existând riscul ca alte țări să se implice direct în conflict – Azerbaidjanul fiind susținut de Turcia, iar Armenia are un pact de apărare cu Rusia.
Mai mult, regiunea are o importanță strategică din punctul de vedere al securității energetice europene, pe aici trecând numeroase conducte de petrol și gaze spre Europa.
Autoritățile separatiste din Nagorno-Karabakh au afirmat luni că forțele azere au lansat rachete asupra capitalei regiunii – Stepanakert, în timp ce regimul de la Baku susține că Armenia a lansat atacuri cu rachete împotriva unor zone dens populate și a infrastructurii civile din Azerbaidjan. Ministerul azer al Apărării a transmis că sistemele radar indică faptul că bombardamentele ar fi fost efectuate de pe teritoriul Armeniei.
Un oficial din cadrul Ministerului armean al Apărării a respins categoric afirmațiile potrivit cărora că forțele regimului de la Erevan ar fi deschis focul asupra orașelor azere.
Ciocnirile, izbucnite la finalul lunii septembrie, sunt cele mai grave după războiul din anii 1990, atunci când aproximativ 30.000 de oameni au fost uciși.
Apelurile la încetare a focului lansate de Rusia, Franța, Statele Unite și Uniunea Europeană au rămas fără ecou, în acest moment nu există niciun semn că cele două părți ar fi gata să se înceteze ostilitățile.
În cazul unui război total între cele două foste republici sovietice, Azerbaidjanul ar avea un avantaj clar, cel puțin pe hârtie. Regimul de la Baku poate conta pe 81.950 de trupe regulate și forțe paramilitare, comparativ cu 49.100 pentru Armenia, potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Marea Britanie.
Azerbaidjanul are un „avantaj calitativ și cantitativ” și pare să fie în avantaj, reușind să obțină controlul asupra spațiului aerian în zona ostilităților, au afirmat analiștii Alexander Stronell și Yohann Michel de la IISS, care au adăugat că este prea devreme pentru a fi siguri de amploarea oricăror câștiguri teritoriale.
Totuși, având în vedere teritoriul accidentat unde se desfășoară ostilitățile, armenii sunt în avantaj din punct de vedere geografic.
