Siguranță alimentarăȘtiri

Ziua Mondială a Foametei: Aproximativ 820 de milioane de oameni din întreaga lume suferă din cauza lipsei hranei

Mircea Olteanu

Lipsa alimentelor continuă să afecteze persoanele vulnerabile la în mod devastator la nivel global, iar David Beasley, directorul Programului Alimentar Mondial (PAM), a avertizat recent că impactului economic al pandemiei de coronavirus ar putea genera o pandemie de foamete.

Ziua Mondială a Foamei este sărbătorită pe 28 mai cu scopul de a trage un semnal de alarmă în legătură cu situația oamenilor care suferă de foame la nivel mondial și de a-i stimula pe cei care au mijloacele de a-i susține.

Într-o lume cu o populație de 7,5 miliarde de persoane, aproximativ 820 de milioane de oameni, adică circa 11%, merg la culcare pe stomacul gol în fiecare seară din cauza lipsei de mâncare.

Ziua Mondială a Foamei este o inițiativă creată de The Hunger Project, o organizație non-profit care lucrează pentru ajuta oamenii care suferă din cauza acestei probleme.

“De Ziua Mondială a Foamei – și în fiecare zi – cerem lumii să se unească cu scopul comun de a realiza vieți sănătoase, împlinite și demne pentru toți oamenii”, a transmis organizația umanitară.

“Foametea nu înseamnă doar mâncare”, afirmă The Hunger Project. “Foametea și sărăcia sunt indisolubil legate de o serie de probleme, inclusiv: sănătate, oportunități de muncă decente, educație, justiție socială, drepturile femeilor, protecția mediului și schimbările climatice”.

“Foametea ucide mai mulți oameni decât SIDA, malaria și tuberculoza la un loc”, se mai afirmă în comunicatul publicat de organizația umanitară.

The Hunger Project înseamnă oamenii din întreaga lume să se implice pentru a sprijini pe cei care suferă de foamete.

Potrivit ONU, deși există suficientă hrană pentru a hrăni mai mult de 7 miliarde de oameni, o mare parte din acestea nu ajunge la persoanele sărace. Se estimează că anual, la nivel global, sunt irosite 1,6 miliarde de tone de alimente, în valoare de aproximativ 1,2 trilioane de dolari.

Conform Programului alimentar mondial (PAM) al Organizației Națiunilor Unite, cel puțin 80% dintre persoanele subnutrite din lume trăiesc în zone predispuse la dezastre naturale și degradarea mediului, printre acestea fiind și unele dintre cele mai sărace locuri din lume.

Cel mai direct impact al schimbărilor climatice asupra agriculturii este reprezentat de modificări privind randamentul culturilor agricole, de obicei ca urmare a creșterii temperaturilor și variabilității precipitațiilor.

Potrivit raportului Global Food Security Index 2019 – GFSI (Indicele Global al Securităţii Alimentare), realizat de The Economist Intelligence Unit și sponsorizat de Corteva Agriscience, în aproape un sfert din cele 113 țări incluse în studiu, mai mult de 20% din populație trăiește sub pragul sărăciei și se confruntă cu lipsuri alimentare.

România se situează pe poziţia a 38-a la nivel global, în ceea ce priveşte securitatea alimentară, cu un scor total de 70,2 puncte, clasându-se înaintea unor țări ca Ucraina, Serbia, Bulgaria, Slovacia sau Rusia, potrivit raportului realizat de The Economist.

În funcție de cele patru criterii analizate România a obţinut cel mai bun punctaj la categoriile „Resurse naturale și rezistență” (locul 34) și „Accesibilitate economică” (locul 34), apoi la „Disponibilitatea hranei” (locul 36) și „Calitatea şi siguranţa alimentelor” (locul 52 în lume).

Printre punctele pozitive ale României în ceea ce privește securitatea alimentară se numără existenţa unor politici solide privind siguranţa alimentară, accesul la surse de finanţare pentru fermieri și nivelul scăzut al risipei de alimente. Pe de altă parte, raportul identifică o serie de probleme cu care se confruntă România, printre care volatilitatea producției agricole, corupție și starea infrastructurii agricole.

Recomandări