Ce planuri are guvernul Ilie Bolojan cu Apărarea

Domeniul Apărării din programul guvernului Ilie Bolojan cuprinde șase secțiuni, care privesc obiectivele generale, obiectivele strategice pe plan intern, obiectivele, strategice pe plan internațional, reformele și reorganizările, programele de finanțare / dezvoltare prioritizare/proiectele majore, creșterea calității vieții personalului militar și civil în scopul  creșterii atractivității funcției militare.

• Obiective generale

1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.
2. Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.
3. Valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE.
4. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică.
5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și a protecției infrastructurii critice.
6. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale.
7. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale.
8. Creșterea atractivității funcției militare.

• Obiective strategice pe plan intern

1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.
2. Accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.

Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum și pentru modernizarea și creșterea capacității de găzduire în conformitate cu planurile Alianței.

3. Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 și continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României

• Contextul regional de securitate impune asumarea unei posturi consolidate de vigilență strategică, prin care să fie întărite capacitățile de pregătire și reacție ale armatei, industriei de apărare și structurilor de sprijin național. Această abordare are ca obiectiv creșterea rezilienței și capacității de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securității sale, atât în prezent, cât și în viitor.
• Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigație și infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.

4. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice.

• Protejarea libertății de navigație și a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaționale destinate acestui scop și asumarea documentelor strategice cu relevanță asupra securității Mării Negre.

• Obiective strategice pe plan internațional

1. Consolidarea posturii strategice a României

România și-a propus să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa. Nivelul de ambiție este de a fi un fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale.

2. România – stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE
   • Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.
   • Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alt format agreat de România cu aliații și partenerii săi.
   • Asigurarea tuturor condițiilor necesare și a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca națiune gazdă.

3. Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României și dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale.

• Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluțiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenței forțelor și capabilităților SUA în România, precum și cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA.
• Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securității, stabilității și circulației libere în regiunea Mării Negre, accesului liber și exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive.
• Continuarea participării active în cadrul inițiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat între România, Turcia și Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce privește protecția infrastructurii critice.
• Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european și/sau euro-atlantic al acestora.
• Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce privește Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă și asupra țării noastre. Vom continua politicile de susținere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și vom contribui, alături de alte state, la întărirea capacității sale de apărare.
• ⁠Reforme și reorganizări

1.       Introducerea in 2025 in programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziției de rachete Mistral;
2.       Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit si negocieri cu Comisia Europeană;
3.       Analiza structurii de comandă și a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare;
4.       Analiza eficienței la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universități). Evaluare în baza unor indicatori de performanță, redimensionarea personalului și folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară;
5.       Centralizarea la nivelul categoriilor de forțe/ordonatori secundari a unor responsabilității administrative ale structurilor de forțe, în echilibru cu menținerea și consolidarea capacității de luptă a unităților tactice (contabilitate , resurse umane spre exemplu, eficientizare prin digitalizare);
6.       Crearea unui sistem integrat de achiziții pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor;
7.       Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziției de armament și muniție. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului.
8.       Adaptarea cadrului legislativ;
9.       Audit pentru stabilirea și eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziție/ reluarea acestora și a impactului bugetar (reluarea procedurilor este un proces cronofag și are un impact asupra costului final, prin majorarea prețului de achiziție după o perioadă de timp).
10. Modificare legislativă pentru achiziționarea opțională de servicii de asistență juridică la contractele de achiziție care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro);
11. Adaptarea structurii de comandă și control a Armatei României la noile cerințe NATO privind capacitatea de reacție rapidă, prin reorganizarea eșaloanelor de conducere și a zonelor de responsabilitate operațională;
12. Reformarea sistemului de recrutare și încorporare, prin digitalizarea proceselor și atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice și IT;
13. Reorganizarea și eficientizarea Direcției Generale pentru Armamente în pregătirea și depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice Europene pentru producție muniție, tehnică militară, construcție infrastructură, cercetare-dezvoltare și digitalizare.

• Programe de finanțare / dezvoltare – prioritizare/Proiecte majore

1. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale.
2. Va fi tratată cu prioritate implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităților oferite de instrumentul financiar SAFE.
3. Conectarea la oportunitățile generate de parteneriatele strategice și la inițiativele și instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum și NATO (DIANA – Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării).
4. Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Fetești, într-un hub pentru instruirea piloților de aeronave F-16 din statele NATO și partenere, asigurând totodată și creșterea interoperabilității între aliați.
5. Susținerea demersurilor inter-instituționale pentru înființarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE.
6. Promovarea României ca hub regional pentru mentenanță și sprijin logistic.
7. Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară și asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce privește proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară și dezvoltarea capabilităților de contra-mobilitate.
8. Adoptarea unei noi abordări pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) în domeniul apărării. Participarea în consorții guvernamentale care au drept obiectiv inovarea tehnologică în domeniul apărării și dezvoltarea capacităților de microproducție strategică.
9. Accelerarea procesului de digitalizare în Armata României.

• Creșterea calității vieții personalului militar și civil în scopul atractivității funcției militare

1. Vom crea noi baze pentru atractivitatea funcției militare. Atractivitatea, coeziunea și moralul forțelor armate se vor realiza și pe baza creșterii prestigiului, respectului profesiei militare și a predictibilității carierei. Acestea se bazează pe principiile competenței profesionale și a unui nou contract social cu membrii structurilor de forță, care să fie atractiv și angajant, inclusiv în ceea ce privește evitarea părăsirii premature a resursei umane experimentate și pregătite din sistemului militar.
2. Dezvoltarea resursei umane a MApN și a rezervei naționale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar și a majorării nivelului forțelor profesioniste ale României, proporțional nivelului amenințărilor curente și a resurselor disponibile.
3. Educația și cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul național și criteriile de performanță internaționale pe dimensiunea strategică, dar și pe dimensiunea tehnologică și operațională. Învățământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată și din afara mediului militar.
4. Modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniștilor din zone profesionale civile și prin crearea simbiozei între culturile și pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcției militare.

Programul de guvernare are și o referire la mobilitatea militară, care prevede:

Asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă și sigură.

Înființarea Comitetului Național de Coordonare a Mobilității Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe.

Măsuri pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea accesării finanțărilor europene disponibile în domeniul mobilității militare,

Intensificarea cooperării internaționale în conformitate cu direcțiile stabilite în Cartea Albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 și Comunicarea comună privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră.

Optimizarea rutelor de transport rutier și feroviar care traversează România pentru operaționalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Simplificarea și armonizarea procedurilor naționale de autorizare a mișcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenția Europeană de Apărare (EDA).

Consolidarea colaborării interinstituționale în cadrul proiectelor „Rețeaua de centre logistice în Europa și de sprijin pentru operații” și „Mobilitatea militară”, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene.