Inteligența artificială, între vis și coșmar

Tehonologia care imită inteligența umană a evoluat de la aplicații izolate sau specializate și documente de cercetare stufoase, dar inaccesibile publicului larg, la utilizare pe scară largă și dezbateri intense despre rolul lor în societate, în piața muncii, în educație, în cunoaștere, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist al XTB România, într=o analiză trimisă Umbrela Strategică.

Popularitatea uriașă a aplicațiilor dezvoltate de OpenAI, între care ChatGPT și Dall-E au atras atenția giganților. Însă în pole-position se afla Microsoft, care investise deja 1 miliard de dolari în startupul finanțat inițial și de Elon Musk.

O structură de finanțare complexă ar urma să ofere, în funcție de veniturile OpenAI, 49% din companie pentru 10 miliarde de dolari. E semnul unor schimbări majore și o modalitate de a capitaliza de pe urma unui trend care ar urma să aducă beneficii la scară globală celor aflați în avangardă.

Companii precum Amazon, Alibaba sau Meta au, de asemenea, investiții ample în AI.

În același timp, Microsoft încearcă să lupte cu Google,  care a investit în DeepMind. Gigantul are atât resursele de specialiști, cât și datele pe care să „antreneze” modele de dimensiuni uriașe, cu atât mai bune cu cât sunt „hrănite” cu informații de calitate.

ChatGPT oferă abilități spectaculoase: poate răspunde la întrebări variate, în mod inteligent și relevant, poate ajuta programatorii la realizarea codului-sursă, sau să scrie articole, sau chiar literatură, în tonul și stilul preferat de cel care „comandă”.

Instrumentul nu este perfect totuși. Deși este varianta cea mai reușită de până acum, programul devenit celebru la finalul lui 2022 nu garantează precizia sau corectitudinea. În plus, ChatGPT s-a arătat a fi slab la aspecte de calcul matematic, cu unele scăpări de logică.

Pe de altă parte, o nouă versiune este deja în lucru, GPT-4.  Acest lucru creează o emoție puternică: entuziasm pentru utilizatori, dar și unde de îngrijorare pentru cei care se tem de efectele asupra pieței muncii, modului în care se va învăța și da note în viitor sau pur și simplu asupra alocării resurselor în societate.

Universitățile au început să clarifice punctele de vedere, de la încurajarea familiarizării cu noul instrument, până la recomandări pentru evitarea lui sau verificarea suplimentară a utilizării de către studenți.

Este interesant că, în ultimele săptămâni, cu reflectoarele țintite asupra domeniului, ritmul anunțurilor a crescut, câteva din dezvoltări fiind de dată foarte recentă.

Între acestea, Vall-E, lansat de Microsoft care poate prelua câteva secunde de voce a unei persoane, și reda apoi un text scris care pare citit de acea persoană, mai mult chiar, cu nuanțe precum „obosit” sau „trist”.

Google a lansat Muse, o alternativă la modele tip difuzie (precum Stable Diffusion, model al CompVis, grup de la o universitate din Munchen) care pot genera imagini pornind de la cuvinte, sau, într-o fotografie, pot înlocui peisajul în care se află o persoană, în mod realist, credibil, cu unul total nou.

În lucru sau în faze inițiale, încă insuficient dezvoltate, sunt variante video care pot genera clipuri de calitate, pornind de la o imagine descrisă în cuvinte.

• Ar fi acesta un vis sau un coșmar?

Pentru unii scriitori și scenariști, ar putea deschide porțile unor lumi fantastice, zugrăvitul cu cuvinte lăsând locul variantelor lor vizuale. Lumi imaginate ar putea deveni o realitate vizuală nouă, diferită cu fiecare iterație, fără loc pentru plictiseală. Schimbările sunt uimitoare.

Vor fi transformate profesii precum cineast, actor, pictor, fotograf? Sau cea de muzician (există aplicații pentru generare de muzică, ce devin mai complexe și puternice cu fiecare nouă versiune), ilustrator, scriitor?

Grija principală a celor din domeniu nu este transformarea, ci erodarea cererii pentru forța de muncă.

Desenatori din Japonia au protestat deja față de soft-ul care permite generarea de benzi desenate în stilul unui anume realizator, considerând nu doar o violare a drepturilor de autor, dar și un afront.

Problema se pune chiar și pentru meseria de avocat. Pentru prima dată, în ianuarie, în SUA, o pledoarie (pentru a evita o amendă de circulație, pentru început) va fi susținută de un sistem de AI. Compania DoNotPay are drept obiectiv declarat erodarea imensei piețe a serviciilor oferite de avocați.

În domeniul producerii de software, schimbările sunt ample. Antrenate pe baze ce adună experiența altor programe, soluții precum Copilot sau ChatGPT câștigă teren.

Pe lângă cele menționate, și alte companii dezvoltă instrumente care deja ajută programatorii prin completarea programelor deja scrise, sugestii sau chiar secvențe întregi de cod.

• Cum va arăta viitorul? 

Taberele se împart în prezent între cei care văd o înlocuire rapidă și întinsă a unui număr mare de angajați și cei care consideră că noile unelte vor permite o eficientizare a muncii, o dezlănțuire a creativității.

Noile produse de AI ar permite o „simbioză” posibilă la alt nivel, oferind un sprijin, extinderea capabilităților, degrevarea de sarcini repetitive.

Noutatea este că nu mai e vorba doar de fabrici, unde deja se regăsește un nivel de robotizare, sau de transport, unde condusul autonom înregistrează progrese, dar e la ani distanță de o răspândire semnificativă. Reflectoarele se îndreaptă asupra profesiilor exercitate de cei care lucrează din birouri – sau de acasă, în profesii specializate, cu venituri mari și foarte mari.

Acesta ar putea fi valul 2 al automatizării, iar efectele vor duce la rescrierea regulilor în societate.

Tentația companiilor de a înlocui, fie și parțial, unii angajați, sau de a reduce costurile ori de a renegocia raporturile cu angajații va fi dificil de ignorat.

În prezent, între optimiști și pesimiști, puține sunt treptele de legătură: societatea celor care au așteptări pentru efectele progresului AI e foarte polarizată.

În estimarea noastră, vor fi atinse unele din așteptările fiecărui grup: posibilitățile pentru creativitate și eficiență vor fi amplificate. În același timp, va crește atât competiția, cât și presiunea pe oferta de locuri de muncă.

Efectele ar urma să se vadă în timp, iar orizontul ar fi de ordinul anilor.

Întreaga societate ar trebui, însă, să înceapă să se pregătească de pe acum.

Efectele vor influența educația,  piața muncii, distribuția veniturilor, alocarea resurselor în societate. Aproape toată lumea are de lucru, de la angajați, la guvernanți sau manageri.

Între câștigători vor fi dezvoltatorii tehnologiilor care vor fi baza unor abonamente pentru infrastructură de servicii de AI și cei care vor produce echipamentele și uneltele pentru funcționarea acestora.

În a doua categorie regăsim nume precum NVidia, ARM, TSMC, AMD, dar și furnizorii de servicii de cloud.

În prima categorie, posibil cea care va avea cel mai mult de câștigat, competiția este strânsă și surprize pot apărea oricând. Microsoft, prin OpenAI, Google, și Amazon, cu serviciile de cloud, par a fi bine poziționați pentru trendul noilor aplicații de inteligență artificială.