Serviciul ucrainean de contraspionaj a arestat un agent rus ce direcționa bombardamentele asupra podului peste limanul Nistrului

Ofițerii ucraineni de contraspionaj au reținut un presupus agent rus care direcționa bombardamentele care au vizat podul de peste estuarul Nistrului, o zonă strategică ce leagă Odessa de regiunea Bugeac și gurile Dunării.

Serviciile ucrainene au stabilit că individul a raportat ofițerilor ruși despre rezultatele bombardamentelor prin canale de comunicare criptate, informează agenția UNIAN.

Podul a fost supus în mod repetat bombardamentelor inamice, pe 26, aprilie, 27 aprilie, 2 mai, 10 mai, 17 mai și 30 mai.

Distrugerea podului ar însemna izolarea regiunii de la gurile Dunării de restul Ucrainei, lucru ce ar facilita un eventual atac aeropurtat rusesc în Bugeac, o zonă populată de peste 100.000 de etnici ruși, dar și zeci de mii de români. O eventuală prezență militară rusă în Bugeac, care ar permite joncțiunea cu trupele ruse din Transnistria, ar complica extrem de mult situația securității Republicii Moldova, dar și a României.

De altfel în luna aprilie, un general rus a afirmat că Moscova vrea să ocupe sudul Ucrainei pentru a crea un culoar terestru spre regiunea separatistă din Republica Moldova, unde ar fi fost înregistrate „fapte de oprimare a populației rusofone”.

În evul mediu, regiunea a fost stăpânită inițial de Țara Românească, iar ulterior de Moldova, perioadă în care a purtat numele dinastiei Basarabilor, până la anexarea de către turci în 1484. Stăpânirea turco-tătară în această zonă de stepă, redenumită Bugeac, s-a încheiat în 1812, când Rusia Țaristă a preluat controlul asupra regiunii de est a Principatului Moldovei. Ulterior, în urma războiului Crimeei, Rusia Țaristă a fost forțată de Marile Puteri să cedeze Moldovei (România, după 1859) cele trei județe din Bugeac (Cahul, Bolgrad și Ismail). Însă Moscova nu a renunțat la acest teritoriu, astfel că la încheierea războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, România a fost forțată de aliatul său, Rusia, să-i cedeze această regiune.

Bugeacul, împreună cu restul teritoriului dintre Prut și Nistru s-a unit cu România în 1918, însă, Rusia sovietică a forțat, din nou, România să-i cedeze acest teritoriu. În anul 1991, Ucraina a moștenit Bugeacul după prăbușirea Uniunii Sovietice.