Prima reacție a Rusiei la răspunsurile privind garanțiile de securitate: Nu sunt multe motive de optimism
Răspunsurile scrise prezentate de Statele Unite și NATO la cererile de securitate formulate de Rusia nu reușesc să răspundă preocupărilor Moscovei cu privire la extinderea către est a alianței militare, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de CNN și agenția TASS.
„Nu există nicio reacție pozitivă cu privire la problema principală din acest document”, a declarat Lavrov. „Principala chestiune este poziția noastră clară cu privire la inadmisibilitatea extinderii în continuare a NATO spre est și a dislocării de arme de atac care ar putea amenința teritoriul Federației Ruse”, a adăugat ministrul.
Lavrov a remarcat că în documente „există o reacție care face posibil să se contureze începutul unei conversații serioase, dar pe subiecte secundare”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat, la rândul său, acest lucru: Occidentul în răspunsurile sale nu a ținut cont de preocupările Rusiei și nici măcar nu a arătat că este gata să le ia în considerare. Potrivit acestuia, în acest moment „doar putem visa” la documente asemănătoare declarațiilor liderilor Rusiei și Statelor Unite privind sfârșitul Războiului Rece, pentru că deocamdată „nu sunt atât de multe motive de optimism”.
Șeful diplomației ruse a subliniat seriozitatea intențiilor Moscovei de a obține o explicație pentru „poziția vicleană” a Occidentului cu privire la imposibilitatea garantării stopării extinderii NATO spre estul Europei. Lavrov a respins argumentele alianței privind absența angajamentelor scrise pe această temă, menționând că aceste garanții „au fost confirmate în cadrul OSCE de mai multe ori, inclusiv la cel mai înalt nivel”.
Ministrul s-a declarat convins că Occidentul a ignorat în mod deliberat principiul conform căruia nu se poate consolida securitatea unui stat în detrimentul securității celorlalți.
În contextul tensiunilor pe tema Ucrainei, Moscova solicită revenirea la situației din anul 1997, când Rusia și NATO au semnat Actul fondator, care prevede că cele două părți „nu se consideră adversari” și creează „mecanismul de consultare, cooperare, privind luarea a deciziilor în comun”. În mod special, Rusia a cerut retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, țări care nu erau membre ale alianței în 1997.
Secretarul de Stat al SUA, Anthony Blinken, a declarat săptămâna aceasta că Washingtonul a trimis la Moscova răspunsul său la propunerile Rusiei privind securitatea europeană. Oficialul american a declarat că Washingtonul nu va publica răspunsul și speră că și Rusia va face același lucru. Răspunsul, a clarificat Blinken, respinge ideea limitării posibilității de extindere a NATO, dar conține idei despre posibilitatea de a discuta despre regimul controlului armelor în Europa.
În cadrul procesului de elaborare a unui răspuns la propunerile Federației Ruse privind garanțiile de securitate, Statele Unite au discutat cu aliații posibilitatea de a permite inspecția sistemelor americane de rachete amplasate în Polonia și România. Autoritățile de la București și Varșovia au acceptat condiționat această idee.