Retragerea trupelor din Afganistan, o decizie asumată sau un eșec de intelligence?

David Petraeus: “pulling out U.S. troops could prove quite catastrophic” – Aprilie 2021

De 20 de ani, campaniile militare din Afganistan şi Irak au propulsat pe agenda comunităţii internaţionale dezbaterea privitoare la prezența trupelor americane si NATO în aceste zone și dacă acestea au ieșit invingătoare sau nu.

Din punct de vedere militar, aceste trupe s-au confruntat cu limitări serioase fiind vorba despre un război asimetric, purtat în zone izolate, caracterizate de condiţii climatice ostile, relief muntos, inaccesibil, împotriva unor inamici care se confundă cu componenta etnică şi religioasă locală, greu de identificat şi localizat.

Un astfel de război este un război informaţional în care atacul armat chirurgical (în special aerian) este inutil în absenţa unor informații precise și oportune. Nu puterea de foc, nu lipsa mobilităţii au reprezentat neajunsurile principale ci capacitatea de a avea acces la informaţii în timp util. Necunoaşterea reliefului, a dialectelor, obiceiurilor locale, dublate de ermetismul cultural al lumii musulmane face ca accesul la informaţii să fie dificil pentru cei din exteriorul acestei lumi.

Și totuși, în ciuda criticilor referitoare la eficiența trupelor străine în asigurarea stabilității Irakului și Afganistanului, atât în 2014 cât și zilele acestea vedem că rolul acestora este unul crucial.

Întrebarea care este pe buzele multor analiști nu mai este dacă trupele americane sau NATO trebuiau să mai ramână sau nu ci dacă a fost un eșec al serviciilor de informații faptul că nu ar fi anticipat ocuparea unei mari părți a Irakului de către Statul Islamic, în 2014, respectiv a Kabulului de catre talibani, în doar 10 zile.

În acest sens trebuie menționat că, în aprilie 2021, înainte ca Joe Biden să anunțe că trupele americane vor rămâne în Afganistan doar până în septembrie, analiștii de informații avertizau că perspectivele unui acord de pace în Afganistan „vor rămâne scăzute” pentru anul în curs, dat fiind faptul că talibanii cred că pot folosi forța pentru a modela realitatea politică, conform Raportului anual de evaluare a amenințărilor emis de Office of the Director of National Intelligence din SUA. Raportul este în concordanță cu evaluările anterioare care avertizau că forțele guvernului afgan sunt vulnerabile și că nu vor face față fără sprijinul SUA și a aliaților săi.

Și alți oficiali ai serviciilor de informații occidentale au avertizat cu privire la perspectivele Afganistanului fără trupele SUA și ale NATO, dat fiind faptul că nu existau garanții că talibanii vor respecta prevederile tratatului încheiat cu SUA.

Astfel, Vivian Salama și Warren Strobel, într-un articol publicat la sfârșitul lunii iunie 2021, citau o estimare a serviciilor de informații americane în care se arăta că guvernul afgan s-ar putea prăbuși la șase luni după ce SUA își retrag trupele din Afganistan.

În ceea ce privește faptul că cele șase luni au fost de fapt 10 zile, un oficial american a respins ideea că doar serviciile de informații ar fi de vină pentru prăbușirea rapidă a guvernului din Afganistan, spunând că o serie de factori au contribuit la calculul greșit, inclusiv viteza retragerii trupelor, precum și faptul că au plecat și contractorii militari.

La rândul său, James Gordon Meek citează un înalt oficial al Congresului american care a declarat, pentru ABC News, că serviciile de informații i-au avertizat pe liderii SUA despre o victorie rapidă a talibanilor: „evaluarea comunității de informații a fost exactă, dar administrația Biden a nesocotit-o ”.

Și Michael Morell, fost director interimar al CIA, consideră că: „ceea ce se întâmplă în Afganistan nu este rezultatul unui eșec al serviciilor de informații ci rezultatul a numeroase eșecuri de implementare a unor politici, din partea mai multor administrații”.

Așadar, ce se va întâmpla în Afganistan? A fost o decizie asumată, bazată pe informații pe care încă nu le știm? Sau un eșec al serviciilor de informații în a anticipa ce se va întâmpla?

Consider că serviciile de informații au fost bine informate cu privire la situația reală din Afganistan, iar faptul că au informat eficient și oportun decidenții militari și politici cu privire la ce se va întâmplă după retragerea trupelor, încă din aprilie 2021, ne arată faptul că decizia strategică luată de SUA și NATO a fost una asumată, în cunoștință de cauza.

Modul în care a avut loc această retragere în ultimele zile și viteza cu care talibanii au preluat puterea nu este o surpriză strategică ci o lovitură de imagine generată de….lipsa de disponibilitate pentru lupta a 300.000 de soldați afgani (intimidați de talibani și confruntați cu corupția din Afganistan, inclusiv din organizația din care făceau parte).

Chiar dacă informațiile despre aceste lucruri erau pe masă decidenților (a se vedea discursul lui Joe Biden despre faptul că SUA și NATO nu pot apară la nesfârșit Afganistanul dacă soldații afgani nu o fac) întrebarea care ar mai trebui să se pună este: ar fi existat vreodată un moment oportun pentru această retragere?

Cristian Barna este profesor universitar dr., expert în studii de securitate și intelligence.