Stoltenberg: NATO nu va duplica felul de acționa al Rusiei, dar aliații trebuie să mențină o capacitate de descurajare credibilă într-o lume post Tratatul INF

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a declarat marți că Alianța Nord-Atlantică nu intenționează să disloce noi sisteme terestre de arme nucleare în Europa, dar trebuie să mențină o capacități defensive și de descurajare credibile în contextul anulării Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

“Nu vom duplica ce face Rusia. Nu avem intenția de a disloca noi sisteme terestre de arme nucleare în Europa, dar trebuie să ne asigurăm că menținem o apărare și o capacitate de descurajare credibilă într-o lume fără Tratatul INF și cu mai multe rachete rusești”, a declarat Stoltenberg, într-o conferință de presă înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din statele membre NATO, ce are loc în perioada 12-13 februarie la Bruxelles.

Stoltenberg a mai afirmat că miniștrii vor discuta joi despre posibilele variante de răspuns ale alianței la provocarea reprezentată de noile sisteme de rachete dezvoltate de Rusia.

“Dezvoltarea și desfășurarea rachetelor SSC-8 a dus anul trecut la dispariția Tratatului INF. Aliații NATO au stat uniți în fața încălcării Tratatului de către Rusia (…) SSC-8 este doar una dintre provocările cu care ne confruntăm. Așa că vom discuta despre răspunsul nostru la întreaga paletă de sisteme rusești de rachete. Convenționale sau nucleare. Desfășurate în prezent ori proces de dezvoltare”, a explicat oficialul NATO.

Statele Unite au finalizat, în august 2019, procesul de retragere din Tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF), care interzicea rachetele cu raza de acțiune între 500 și 5.500 de kilometri, citând încălcări semnificative ale înțelegerii de către Rusia, inclusiv prin dezvoltarea rachetei Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO). Pe de altă parte, Moscova a acuzat Washingtonul de încălcarea înțelegerii prin amplasarea scutului antirachetă din România și Polonia.

Stoltenberg vorbit și despre măsurile NATO de contracarare a amenințărilor hibride.

“Am convenit la summitul NATO de la Bruxelles, din 2018, să creăm echipe de sprijin contra (amenințărilor) hibride pentru a ajuta aliații să se pregătească și să răspundă amenințărilor hibride, deoarece am văzut că amenințările hibride au devenit din ce în ce mai mult o realitate pentru tot mai multe țări aliate NATO. Acest amestec de operații ascunse și fățișe, mijloace militare și non-militare de agresiune, acțiuni cibernetice și alte mijloace agresive împotriva țărilor aliate NATO”, a completat oficialul.