Vladimir Putin: Consecințele unei eventuale prăbușiri a Federației Ruse ar putea fi mult mai sângeroase decât în Iugoslavia

Consecințele unei eventuale prăbușiri a Federației Ruse ar putea fi mult mai sângeroase și dramatice decât în cazul destrămării Iugoslaviei, a declarat președintele de la Moscova, Vladimir Putin, într-un interviu inclus în documentarul “Rusia: istorie recentă” difuzat pe canalul de televiziune Rossia-1, relatează agenția de știri TASS.

Avertismentul funest al liderului de la Kremlin – care vine în contextul intensificării tensiunilor între Moscova și NATO – pare să fie adresat propriei populații, mesajul înscriindu-se în strategia regimului Vladimir Putin de a portretiza Rusia ca pe o ”cetate asediată” înconjurată de inamici – reali sau presupuși.

“Putem spune cu siguranță că ar fi foarte rău, nu ne-am lupta pentru o creștere a natalității, ne-am lupta pentru supraviețuire. Și exemplul tragic al Iugoslaviei demonstrează că dacă am fi trecut prin ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia, consecințele pentru Rusia – ținând cont de mentalitatea poporului rus și nu numai al celui rus, ci în general a tuturor popoarelor care trăiesc pe teritoriul Rusiei – confruntărilor ar fi mult mai dure și mult mai sângeroasă decât cele după prăbușirea Iugoslaviei”, a afirmat Putin.

În aceeași notă, în cadrul interviului, Vladimir Putin a mai susținut că anumite forțe din Occident ar fi dorit ca Federația Rusă să se prăbușească.

Potrivit acestuia, în anii 90, în perioada în care era directorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB), “am observat cu proprii mei ochi că anumite forțe din Occident voiau ca Federația Rusă să se prăbușească, susținând direct separatiștii, bandiții și teroriștii, care au făcut totul pentru a zdruncina Rusia. A fost un lucru absolut evident pentru mine”.

Putin a mai remarcat că separatismul din regiunea Caucaz a Rusiei „nu a apărut de la zero, toate acestea au fost în mare parte asociate cu moștenirea dificilă a erei sovietice, cu strămutarea forțată a popoarelor după război, dar acestea au fost folosite de către elemente distructive din afara granițelor”.

Liderul de la Kremlin a mai afirmat că, în anii 90, Europa era convinsă de inevitabilitatea destrămării Rusiei. Putin a precizat că “a văzut astfel de hărți” concepute în Europa, în care Rusia era împărțită în mai multe state independente.

Potrivit liderului de la Moscova, unul dintre omologii săi din Europa de Est i-a spus în cadrul unei întrevederi că “pentru noi, în Europa, nu se punea problema dacă Rusia se va prăbuși sau nu. Credeam că acest lucru este inevitabil. Singurele întrebări erau legate de momentul în care se va întâmpla și care ar fi consecințele pentru Rusia însăși, pentru părțile ei constitutive și pentru lumea înconjurătoare, ținând cont de faptul că Rusia este încă o putere nucleară majoră”.

În cele din urmă, Vladimir Putin a reiterat că a perceput destrămarea URSS ca pe o tragedie, care a însemnat prăbușirea Rusiei istorice.

“La urma urmei, ce este prăbușirea Uniunii Sovietice? Acesta este prăbușirea Rusiei istorice numită Uniunea Sovietică”, a afirmat liderul de la Moscova, care a indicat că odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, “25 de milioane de ruși s-au trezit brusc în străinătate, în republicile fostei URSS care și-au câștigat independența și suveranitatea”.

Printru a sublinia efectele negative ale acestui eveniment, liderul rus a descris pentru prima dată cum a fost afectat personal de criza economică după prăbușirea URSS:  “Uneori a trebuit să conduc un taxi în timpul nopții. Este neplăcut să vorbesc despre asta, dar, din păcate, s-a întâmplat și asta”, relatează agenția de știri Reuters.

“Am deveni o țară complet diferită. Și ceea ce a fost construit în peste 1.000 de ani s-a pierdut”, a subliniat Vladimir Putin, făcând referire la trecutul imperial ale Rusiei.

Afirmațiile liderului de la Kremlin sugerează că ambițiile imperiale ale Moscovei nu s-au stins. De altfel, în luna iulie, Vladimir Putin a publicat un materialul, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, prin care susține că ucrainenii fac parte integrantă din istoria și cultura Rusiei.

Așa cum am relatat anterior, materialul semnat de Putin se concentrează pe presupusa identitate istorică comună a rușilor și ucrainenilor, însă Vladimir Putin menționează succint și trei foste teritorii românești (Basarabia Bucovina de Nord și Insula Șerpilor). Despre Basarabia și Bucovina de Nord, lider rus susține că aceste regiuni „au fost ocupate” de România în 1918, iar despre Insula Șerpilor afirmă că a devenit parte a Ucrainei sovietice în 1948.