Vladimir Putin acordă Belarusului un împrumut de 1,5 miliarde USD/ Opoziția de la Minsk se teme Lukașenko va vinde independența țării

Președintele rus Vladimir Putin l-a primit luni pe omologul din Belarus, Alexander Lukașenko, care a venit în Rusia în încercarea de a obține fonduri și sprijin politic, în timp ce protestele împotriva guvernării sale au intrat în a șasea săptămână.

Cu această ocazia Putin a confirmat că Rusia acordă regimului de la Minsk un împrumut de 1,5 miliarde de dolari. Însă, potrivit Kremlinului, o parte din aceste fonduri urmează să fie utilizate pentru refinanțarea împrumuturilor anterioare.

Totodată, liderul rus s-a declarat convins că omologul său de la Minsk va reuși să rezolve criza politică din Belarus și a afirmat că bielorușii vor trebuie să rezolve singuri criza survenită în urma scrutinului prezidential din august.

Iar în acest sens, Vladimir Putin şi-a exprimat sprijinul în favoarea unei reforme constituționale, ca modalitate de soluționare a crizei în fosta republică sovietică

Prioritatea imediată a Kremlinului pare să fie stabilizarea situației dincolo de graniță, încercarea de a păstra Belarusul, în linii mari, pe orbita Moscovei și să se asigure că rușilor nemulțumiți nu le vin idei despre eficacitatea protestelor în masă.

Dar, în culise, unii cred că sprijinul rus pentru liderul de la Minsk este mai rezervat, iar Putin pare să aștepte să vadă evoluția situației.

„Bănuiesc că înțeleg că daunele suferite de Lukașenko sunt ireparabile și, chiar dacă poate păstra puterea pentru o vreme, este un lider eșuat”, susține Andrei Kortunov de la Consiliul pentru Afaceri Internaționale din Rusia. „Ar trebui să se gândească la o tranziție gestionată, pentru a-l înlocui pe președintele care și-a pierdut sprijinul”.

Pentru observatori, această vizită arată clar că Lukașenko este disperat să obțină sprijinul Moscovei, astfel că liderul de la Minsk pare că a uitat de acuzațiile sale privind presupuse ingerințe electorale ruse înainte de scrutinul din 9 august, inclusiv arestarea unor mercenari ruși; a uitat de tentativele sale a înnoda legături cu Uniunea Europeană, ca o contrapondere la Rusia; și a uitat și de eforturile sale evita subordonarea completă în fața Moscovei. Predarea lui Lukașenko este completă, fără ca prețul să fie exorbitant pentru Moscova, remarcă jurnaliștii de la Le Monde.

„În timpul acestei întâlniri, limbajul corpului” celor doi lideri „a fost izbitor” , a remarcat corespondentul BBC la Moscova, Sarah Rainsford .

„Vladimir Putin și-a adoptat poziția dominantă obișnuită, cu picioarele larg depărtate, așezat în spatele scaunului, în timp ce Alexander Lukașenko s-a aplecat spre el, cu mâinile încleștate, uneori aproape implorând”, a afirmat jurnalista.

De mai mulți ani, liderii Rusiei și Belarusului au discutat despre o posibilă întărire a legăturilor între cele două foste țări sovietice, fiind menționată chiar și o potențială unificare într-un singur stat. În ciuda presiunii crescânde privind unirea cu Rusia, Lukașenko a respins ideea unificării cu Moscova, însă, în acest moment de criză pentru regimul de la Minsk, este posibil ca Lukașenko să fie forțat să-și schimbe opinia.

Opoziția a transmis că se teme că Lukașenko va vinde independența Belarusului în schimbul sprijinului lui Putin.

Svetlana Tihanovskaia – contracandidata lui Lukaşenko din partea opoziţiei la alegerile prezidenţiale din 9 august – l-a avertizat luni pe Vladimir Putin că acordurile semnate cu Lukaşenko nu vor avea nicio valoare legală, informează agenția Agerpres.

Aş dori să-i reamintesc lui Vladimir Putin că orice se va conveni în cadrul reuniunii de la Soci va rămâne fără valoare legală. Noul guvern va revizui toate acordurile semnate de către Lukaşenko în mod nelegitim’, a insistat ea într-o declaraţie transmisă de la Vilnius, capitala Lituaniei, unde a fost forţată să se refugieze după alegerile prezidenţiale. ‘Îmi pare foarte rău că aţi decis să dialogaţi cu un uzurpator şi nu cu poporul din Belarus’, mai subliniază ea în declaraţie.