Vladimir Putin a promulgat legea ce interzice negarea “misiunii umanitare a Uniunii Sovietice în eliberarea statelor din Europa”

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat joi, 1 iulie, o lege care interzice negarea “rolului decisiv al poporului sovietic în victoria asupra fascismului și a misiunii umanitare a Uniunii Sovietice în eliberarea statelor din Europa”, relatează agențiile de știri EFE și TASS.

Noile reglementări interzic, de asemenea, echivalarea obiectivelor, deciziilor și acțiunilor URSS cu cele ale Germaniei naziste și ale țărilor aliate cu Berlinul, în discursuri publice sau în lucrări afișate public, precum și în mass-media și pe internet.

Documentul a fost întocmit în conformitate cu instrucțiunile președintelui rus Vladimir Putin în urma ședinței Consiliului pentru cultură și arte, care a avut loc pe 27 octombrie 2020.

Autorii legii au subliniat inadmisibilitatea echivalării acțiunilor „apărătorilor Patriei-Mamă, a celor care și-au dat viața în lupta pentru libertatea și independența acesteia, ale soldaților de eliberare cu acțiunile ocupanților care vizează distrugerea popoarelor, ale persoanelor condamnate pentru săvârșirea infracțiunilor în conformitate cu verdictul Tribunalului de la Nürnberg”.

Sancțiunile pentru încălcarea acestei legi nu au fost încă stabilite, însă, potrivit Codului de infracțiuni administrative, producerea sau difuzarea de materiale extremiste este pedepsită cu amenzi de până la 3.000 de ruble sau până la 15 zile de arest, în cazul persoanelor fizice, sau amenzi de până la 1.000.000 de ruble în cazul persoanelor juridice.

Cel de-al Doilea Război Mondial, în cursul căreia Uniunea Sovietică a pierdut aproximativ 27 de milioane de oameni, este un element cheie al identității naționale a Rusiei, iar oficialii ruși reacționează agresiv la orice afirmație care pune la îndoială rolul URSS în înfrângerea nazismului.

Vladimir Putin a acuzat în mod frecvent țările occidentale de „rescriere a istoriei” prin presupusa diminuare a rolului Uniunii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste și evidențiind atrocitățile comise de forțele sovietice în țările „eliberate”, cum ar fi executarea de către sovietici a peste 20.000 de ofițeri polonezi în Pădurea Katyn în 1940.

Mai mult, Kremlinul încearcă în mod constant să minimalizeze sau să ignore exemplele de cooperare sovieto-naziste, în special Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, prin care URSS și al Treilea Reich au împărțit Europa. Potrivit istoricilor occidentali, pactul de neagresiune semnat de Uniunea Sovietică și Germania nazistă în august 1939 a facilitat izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.

La primele ore ale zilei de 1 septembrie 1939, Germania nazistă a invadat prin surprindere Polonia, prima victimă a celei mai devastatoare conflagrații din istoria omenirii.

Polonia s-a apărat timp de peste o lună împotriva invadatorilor germani, iar din 17 septembrie 1939, și împotriva invadatorilor sovietici. Cu soarta Poloniei pecetluită, zeci de mii de militari și civili polonezi au reușit să se retragă în România, care le-a acordat azil.

Puterile occidentale (Franța și Marea Britanie) au declarat prompt război Germaniei naziste după atacarea Poloniei, deși nu au lansat operațiuni militare majore în sprijinul Poloniei. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică a cooperat cu naziștii împotriva Poloniei, atacând dinspre est începând din 17 septembrie 1939, și a livrat celui de-al Treilea Reich cantități mari de resurse naturale, ce au permis armatei germane să înfrângă Franța în primăvara anului 1940.

Pentru statele din estul Europei, inclusiv România, eliberarea de nazism a însemnat impunerea unui alt regim totalitar și opresiv: comunismul.