Viața după COVID-19: Statele eșuate vor deveni o caracteristică și mai prevalentă a lumii, anticipează Richard Haass, Council on Foreign Relations
În urma pandemiei de coronavirus, multe state vor deveni închistate, vor manifesta aversiune față de implicarea în gestionarea problemelor regionale și globale, afectând inclusiv integrarea europeană, iar multe țări vor avea dificultăți în a-și reveni, astfel că statele eșuate vor deveni o caracteristică și mai prevalentă a lumii, afirmă Richard N. Haass, președintele institutului de cercetare Council on Foreign Relations.
La fel ca prăbușirea Lehman Brothers sau căderea Zidului Berlinului, pandemia de coronavirus reprezintă un eveniment epocal ale cărui consecințe pe termen lung abia începem să ni le imaginăm. În acest context, publicația Foreign Policy a rugat 12 experți în relații internaționale să vină cu predicții despre cum va arăta lumea post-coronavirus.
Richard N. Haass este președintele Council on Foreign Relations, un institut american de cercetare privind relațiile internaționale; și autor sau co-autor al unor cărți ca: “The World: A Brief Introduction”, “The Reluctant Sheriff: The United States After the Cold War” sau “Honey and Vinegar: Incentives, Sanctions, and Foreign Policy”.
Even though the world is still in disarray, I thought it was time for a new book: The World: A Brief Introduction. In just 300 pages it provides readers of any age & experience the background needed to navigate our world and become a more informed citizen. https://t.co/oxyZpXyxtD pic.twitter.com/HaHkSB5Lwv
— Richard N. Haass (@RichardHaass) February 18, 2020
“Permanent nu este un cuvânt de care să fiu atașat, pentru că puține sau deloc lucruri sunt, dar cred că criza coronavirus va face, cel puțin timp de câțiva ani, majoritatea guvernelor să se concentreze pe ceea ce se întâmplă în interiorul granițelor proprii decât pe ceea ce se întâmplă dincolo de ele”, afirmă Haass.
“Anticipez pași mai mari către auto-suficiență selectivă (și, prin urmare, decuplare), având în vedere vulnerabilitatea lanțului de aprovizionare; o opoziție și mai mare față de imigrație pe scară largă; și o dorință sau un angajament mai redus în ceea ce privește gestionarea problemele regionale sau globale (inclusiv schimbările climatice), având în vedere nevoia percepută de a aloca resurse pentru reconstruirea propriei țări și pentru a face față consecințelor economice ale crizei. Mă aștept ca multe țări să întâmpine dificultăți în a-și reveni, iar state slăbite și statele eșuate vor deveni o caracteristică și mai prevalentă a lumii”, explică autorul.
“Probabil, criza va contribui la deteriorarea continuă a relațiilor sino-americane și la slăbirea integrării europene. Din partea pozitivă, ar trebui să observăm o consolidare modestă a gestionării globale a sănătății publice”, a completat Haass.