ApărareȘtiri

Veteranii din teatrele de operații vor fi scutiți de impozite pe clădiri și terenuri, Finanțele vor actualiza Codul Fiscal

Miltari români în misiune în Afganistan (Foto: MApN)

Veteranii din teatrele de operații, urmașii militarilor morți în misiuni și operații, răniții în aceste acțiuni  declarați apți limitat sau inapți pentru serviciul militar vor fi scutiți de impozite pe clădiri și terenuri, Ministerul de Finanțe având în vedere actualizarea Codului Fiscal, prin efectuarea unei corelări legislative între Legea 168/2020 și  Legea227/2015.

Scutirile, așa cum au fost detaliate într-un punct de vedere oficial, privesc clădirile folosite ca domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea celor menționați și terenurile aferente clădirilor de domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea acestor categorii.

Guvernul este însă în dezacord cu extinderea acestor facilități fiscale la întregul personal participant la misiuni și operații, așa cum este definit în Legea 168, respectiv ”cadrele militare, polițiștii, polițiștii de penitenciare, soldații și gradații profesioniști, rezerviștii voluntari și personalul civil care participă la acțiuni militare, misiuni și operații, în mod individual sau colectiv”.

Extinderea facilităților ”la polițiștii de penitenciare și personalul civil care participă la misiuni și operații, în mod individual sau colectiv” a fost propusă de senatorul PNL Nicolae Ciucă, ministrul Apărării într-o inițiativă legislativă de modificare a Codului Fiscal.

Extinderea scutirilor, așa cum a fost propusă de Ciucă, ar genera un impact negativ anual asupra veniturilor proprii ale bugetelor locale de circa 15 milioane lei, a motivat Executivul, susținând că ținta de deficit bugetar asumată pentru 2021 ar fi influențată negativ.

Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele, obligațiile bugetare și riscurile fiscale, iar adoptarea inițiativei legislative ar influența negativ ținta de deficit bugetar asumată în anul 2021, de 7% din PIB, stabilitatea macroeconomică și ratingul de țară în relația cu organismele financiare internaționale”, a fost argumentat dezacordul.