Serbia ar putea deveni cel mai mare operator de drone militare din sud-estul Europei. România încă analizează

Pe fondul tensiunilor crescânde cu Kosovo, Serbia pare decisă sa-și extindă flota de dronă și ar putea deveni cel mai mare operator de drone militare din sud-estul Europei. În același timp, programul de achiziție drone al României este în impas.

De altfel, oficialii iranieni au sugerat recent că Belgradul și-a exprimat oficial interesul pentru achiziția de drone iraniene, care sunt utilizate și de Rusia în Ucraina, iar dacă afirmațiile iranienilor sunt adevărate, achiziția ar putea face din Belgrad cel mai mare operator de drone militare din regiunea balcanică, afirmă jurnaliștii de la Defense News.

În ultimii ani, strategia Serbiei de achiziție de drone s-a concentrat pe atingerea unui echilibru între diversificarea între sursele străine și extinderea în continuare a propriei industrie militare.

Serbia, care din 2019 cheltuiește cel mai mult pe apărare dintre statele din Balcani, și-a extins flote de drone, achiziționând aparate CH-92A de fabricație chineză, livrate în iunie 2020. Acest lucru a crescut considerabil capacitățile sârbe de supraveghere aeriană, datorită dronelor chinezești care au o rază de acțiune de 250 de kilometri.

În același timp, industria militară sârbă dezvoltă drone-kamikaze Gavran, dar și o versiune înarmată a dronei de mici dimensiuni Vrabac. Primul prototip al unei versiuni înarmate a dronei Vrabac a fost afișat la Belgrad la începutul acestui an. Aceasta poate fi echipată cu șase bombe M22 de 40 mm cu o rază a exploziei de 5 metri. Versiunea

Prezentată la Eurosatory 2022, Gavran este primul sistem de acest gen dezvoltat la nivel local. Dispozitivul are o greutate maximă la decolare de 50 de kilograme, putând transporta încărcături utile de până la 15 kilograme și poate zbura cu o viteză maximă de 120 km/h timp de 30 de minute, având o autonomie de aproximativ 100 de kilometri. Nu este clar când varianta înarmată va deveni operațională, însă va extinde și mai mult capabilitățile flotei sârbe de drone de atac, care include Orbiter 1, de fabricație israeliană, și Silac 750C, dezvoltată de industria sârbă.

Belgradul și-a declarat în mod deschis interesul de a achiziționa drone turcești TB2, care și-au dovedit eficienția în conflictul din Ucraina.

Mai mult, generalul-maior iranian Yahia Rahim Safavi a afirmat recent că Serbia se numără printre cele 22 țări care au depus oferte pentru achiziția de drone iraniene.

Cu toate acesta, Peter Voinovich, redactorul-șef al portalului sârb de știri din aviație TangoSix, nu este convins că afirmațiile oficialului iranian sunt reale, susținând că țara vecină „are capabilități semnificative atât în ​​inginerie, cât și în producție (deoarece produce o mulțime de avioane compozite în sectorul aviației civile) pentru a-și satisface propriile nevoi, astfel că Iranul nu i-ar putea oferi prea multe”.

România avea în derulare un program de înzestrare cu drone, inclusiv înarmate, încă dinainte de declanșarea invaziei ruse în țara vecină, însă MApN a „înghețat” brusc programul în cadrul căruia Elbit Systems, singura candidată selectată să participe la a doua etapă a procedurii de atribuire, oferea Watchkeeper X, o variantă de Hermes 450.

Pe 1 septembrie, Ministerul Apărării a anunțat că a fost inițiată o procedură de atribuire a contractelor aferente achiziției a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2, a câte șase aeronave, în valoare totală, incluzând pachetul de suport, de 300 milioane de dolari, fără TVA.