ApărareCategorie PrincipalăIT&CȘtiri

Săptămâna de business: România, în inițiativa NATO de formare a piloților; Turcia achiziționează un ”roi” de 500 de drone kamikaze

Drone Kargu-2 (Anadolu Agency)
  • Varșovia își consolidează parteneriatul militar cu SUA: 2.000 de militari americani și 30 de avioane F-16 ale USAF ar putea fi transferate în Polonia;
  • România și zece aliați NATO au lansat o inițiativă pentru pregătirea cooperativă a piloților militari ai forțelor aeriene mai mici;
  • Republica Moldova nu îşi permite luxul de a procura tehnică militară nouă, astfel că tehnica existentă va trebui să mai funcționeze încă zeci de ani;
  • Pe fondul tensiunilor cu China, India solicită Rusiei să accelereze livrarea sistemelor de apărare S-400 și vrea să cumpere de urgență noi avioane MiG-29 și Su-30MKI;
  • Armata germană achiziționează 4.000 de camioane;
  • Două instituții de cercetare din România participă la un proiect industrial paneuropen în domeniul apărării finanțat de UE;
  • Germania intenționează să achiziționeze noi aeronave de patrulare maritimă;
  • Ucraina ar putea plăti 600 de milioane de dolari pentru noi nave de patrulare din SUA;
  • Europa finanțează un proiect paneuropean de dezvoltare a unui vehicul militar terestru cu inteligență artificială;
  • Germania apelează la un constructor naval olandez pentru 4 fregate; iar Bulgaria apelează la o firmă nemțească pentru două nave de patrulare;
  • Turcia se echipează cu 500 de drone kamikaze fabricate de o firmă locală;
  • România urmează să primească în curând două din cele cinci avioane F-16 achiziționate recent din Portugalia.

#Umbrela Strategică vă prezintă o sinteză a principalelor știri de business din industria apărării din săptămână precedentă:

 

Ministrul Apărării din R.Moldova: Nu ne permitem luxul să procurăm tehnică militară nouă

Alexandru Pînzari, ministrul moldovean al Apărării, a declarat că autorităţile nu îşi permit luxul de a procura tehnică militară nouă, de aceea repararea tehnicii existente va servi zeci de ani pentru apărarea Republicii Moldova.

Pînzari şi comandantul Armatei Naţionale, general de brigadă Igor Gorgan, au inspectat luni tehnica militară reparată aflată în dotarea unităţilor dislocate în Tabara Militara 142, relatează TVR Moldova.

Iniţial, oficialii au trecut în revistă cele peste 20 de unităţi de transport şi tehnică blindată, precum şi vehicule, care aparţin Batalionului de Gardă, Batalionului cu destinaţie specială „Fulger”, Batalionului 22 de menţinere a păcii şi Batalionului Transmisiuni. Totodată, au fost verificate atelierele de reparaţie a tehnicii, autocisternele de alimentaţie cu combustibil, bucătăriile şi băile de campanie, care au fost restabilite de specialiştii din cadrul Taberei.

Ulterior, ministrul Alexandru Pînzari şi generalul de brigadă Igor Gorgan au urmărit un marş al tehnicii recondiţionate, care s-a deplasat pe itinerarul strada Pietrarilor — şoseaua Hînceşti — strada Pietrarilor, pentru a evalua starea acesteia, dar şi a verifica nivelul de pregătire a militarilor la conducerea unităţilor de tehnică din dotare.

Ministrul Apărării a apreciat calitatea lucrărilor de reparaţie şi profesionalismul personalului responsabil de restabilirea tehnicii.

„Militarii au depus eforturi considerabile pentru a-şi îndeplini misiunea, iar faptul că unităţile de tehnică sunt astăzi funcţionale este în totalitate meritul lor. Vă mulţumesc pentru atitudinea conştiincioasă de care aţi dat dovadă şi pentru efortul considerabil depus la restabilirea patrimoniului militar, atât de necesar în desfăşurarea activităţilor de instruire, evenimentelor publice, precum şi asigurarea efectivului participant la exerciţii şi misiuni”, a spus Alexandru Pînzari.

La final, un grup de militari implicaţi la reparaţia tehnicii a primit distincţii ale Armatei Naţionale şi diplome.

Inspecţia şi recondiţionarea tehnicii militare face parte din planul de activitate al Armatei Naţionale pentru anul 2020.

 

Două instituții de cercetare din România participă la un proiect industrial paneuropen în domeniul apărării finanțat de UE

Agenţia de cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială “Elie Carafoli”- INCAS București participă la proiectul Future Integrated Training Solution for TOP gun (FITS4TOP) al cărui scop este să dezvolte o platformă de antrenament pentru piloții militari.

Proiectul, care are o valoare de 5,2 milioane de euro, este coordonat de grupul italian Leonardo S.P.A. și este finanțat parțial de Uniunea Europeană prin Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP).

Sursa: European Commission

Fondul european de apărare: 205 milioane euro pentru a stimula autonomia strategică și competitivitatea industrială în UE

Comisia a anunțat recent 16 proiecte industriale paneuropene în domeniul apărării și trei proiecte vizând tehnologiile disruptive, care vor beneficia de finanțare în valoare de 205 milioane EUR prin intermediul celor două programe precursoare ale unui Fond european de apărare complet: Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR) și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP).

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Prin cheltuieli conjugate, Fondul european de apărare va fi mai bine utilizat, iar fragmentarea și ineficiența vor fi reduse. Rezultatele pozitive ale programelor precursoare, anunțate astăzi, arată potențialul mare care există în cooperarea dintre industriile de apărare mari și mici din toată Europa.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Aceste proiecte promițătoare demonstrează capacitatea UE de a promova și de a sprijini cooperarea dintre industriile de apărare din Europa și dintre statele membre. Prin dezvoltarea de tehnologii și capacități de vârf în domeniul apărării consolidăm reziliența și autonomia strategică ale UE. Toate părțile implicate în lanțul valoric din sectorul apărării pot beneficia de acest lucru, indiferent de dimensiunea și originea lor în interiorul UE. Cu un nivel de finanțare adecvat, Fondul european de apărare va putea amplifica semnificativ aceste prime reușite”.

Rezultatele anunțate sunt foarte pozitive și confirmă caracterul adecvat pentru scopul urmărit al modelului Fondului european de apărare. Principalele elemente demne de menționat sunt:

  • Un program foarte atractiv: în total, 441 de entități au dat curs cererii de propuneri EDIDP, contribuind la 40 de propuneri. 223 de entități, care au contribuit la 16 propuneri, vor fi sprijinite prin EDIDP;
  • O acoperire geografică vastă: în proiectele EDIDP sunt implicați participanți din 24 de state membre;
  • Participare pe scară largă a IMM-urilor: IMM-urile reprezintă 37 % din numărul total de entități care primesc finanțare din partea EDIDP (83 de IMM-uri), confirmând importanța propunerilor IMM-urilor și a bonusurilor dedicate IMM-urilor;
  • Efecte pozitive asupra cooperării: propunerile EDIDP selectate implică în medie 14 entități din 7 state membre;
  • Coerență deplină cu alte inițiative ale UE din domeniul apărării, în special Cooperarea structurată permanentă (PESCO): nouă propuneri finanțate prin EDIDP sunt proiecte PESCO;
  • Contribuția la autonomia strategică a UE: propunerile EDIDP sunt coerente cu principalele priorități în materie de capacități stabilite de comun acord de statele membre la nivel european prin planul de dezvoltare a capacităților;
  • Deschidere către filiale controlate de țări terțe: rezultatele EDIDP demonstrează posibilitatea implicării de filiale din UE controlate de țări terțe sau entități din țări terțe, cu condiția ca acestea să îndeplinească garanțiile adecvate de securitate aprobate de statele membre. Este vorba în special de patru participanți controlați de entități din Canada, Japonia și Statele Unite;
  • Sprijin pentru tehnologiile disruptive: În premieră, PADR sprijină trei proiecte dedicate tehnologiilor disruptive, prin apeluri de propuneri dedicate, în pregătirea viitorului Fond european de apărare, care alocă până la 8 % din bugetul său acțiunilor disruptive. Acestea sunt importante pentru a ne asigura că Europa rămâne în prima linie a dezvoltării tehnologice.

Proiectele anunțate vor sprijini dezvoltarea capacităților europene de apărare, cum ar fi dronele și tehnologiile conexe (drone tactice și drone dificil de detectat, sisteme de detecție și evazive pentru drone militare, platforme informatice periferice pentru drone), tehnologii spațiale (receptoare criptate Galileo de calitate militară, sarcină utilă optică de calitate militară pentru sateliți mici, sisteme big data pentru supraveghere prin satelit), vehicule terestre fără pilot, sisteme de rachete de înaltă precizie, (BLOS – rachete antitanc), viitoare platforme navale, capacități de atac electronic aeropurtate, rețele tactice și suprasecurizate, platforme de avertizare pentru situații de urgență cibernetică sau tehnologii de camuflaj activ de generație următoare.

În industria de apărare a UE lucrează aproximativ 440 000 de angajați cu înaltă calificare, iar activitatea sa a avut multe efecte de propagare asupra aplicațiilor civile și este, într-o măsură din ce în ce mai mare, o industrie care aduce beneficii economiei în general. Acest sector va fi afectat sever de criza provocată de coronavirus. Deblocarea a peste 200 de milioane EUR va contribui la sprijinirea competitivității și a potențialului său de inovare, inclusiv prin stimularea investițiilor statelor membre în cercetare și dezvoltare printr-un efect de levier de peste 113 milioane EUR.

Sursa: European Defence Agency

Livrarea de sisteme S-400, achiziția de avioane Su-30MKI și MiG-29, prioritățile Indiei în contextul conflictului cu China

În contextul tensiunilor intense de la frontiera cu China, India va solicita Rusiei să furnizeze de urgență, pe calea aerului, piese de schimb pentru avioanele de vânătoare, tancurile și submarinele indiene, relatează publicațiile Financial Express și EurAsianTimes, citând agenția de știri ANI.

De asemenea, potrivit surselor guvernamentale citate de agenția ANI, ministrul indian al Apărării, Rajnath Singh, care a plecat pe 22 iunie într-o vizită de trei zile în Rusia, va discuta despre achiziția de urgență a 21 de avioane MiG-29 și 12 aparate Sukhoi-30MKI.

Totodată, Rajnath Singh va solicita autorităților ruse să accelereze livrarea sistemelor de apărare antiaeriană S-400, care trebuiau să fie livrate în India până la sfârșitul anului 2021. Potrivit presei indiene, livrarea sistemelor a fost amânat de partea rusă din cauza coronavirusului și unor probleme nespecificate.

Piesele de schimb și echipamentele pentru aviația indiană, tancurile T-90 ale armatei indiene și submarinele din clasa Kilo ale Marinei Indiene, printre altele, urmau să fie expediate pe cale maritimă, însă livrările au fost întârziate de pandemia de coronavirus. Ministrul indian al Apărării  va solicita autorităților ruse să le trimită pe calea aerului,

India are deja numeroase avioane MiG-29 și Sukhoi-30MKI, iar în iulie urmează să primească primele patru din cele 36 de avioane Rafale comandate din Franța. Cu toate acestea, experții afirmă că cele 36 de avioane Rafale nu vor fi suficiente în cazul în care India va trebui să lupte pe două fronturi, contra Chinei și Pakistanului.

 

Varșovia ar putea achiziționa avioane C-130 și elicoptere de atac americane/ F-16 ale USAF ar putea fi mutate din Germania în Polonia

Președintele polonez Andrzej Duda urmează să efectueze pe 24 iunie o vizită la Casa Albă, ocazie cu care va discuta cu omologul său american, Donald Trump, despre consolidarea parteneriatului militar între Washington și Varșovia.

Potrivit site-ului The Aviationist, care citează publicația poloneză Dziennik, aproximativ 2.000 de militari americani urmează să fie dislocați în Polonia, inclusiv comandantul Corpului V al Armatei SUA, care are sediul în Kentucky.

De asemenea, 30 de aeronave multirol F-16 ale Forțelor Aeriene ale SUA vor fi transferate din Germania în Polonia.

Totodată, Varșovia ar urma să primească cinci avioane second-hand C-130H Hercules, mai moderne decât cele aflate în dotarea forțelor militare poloneze.

Polonia ar putea anunța și un acord privind achiziția de elicoptere de atac din SUA, având de ales între Boeing AH-64 Apache sau Bell AH-1Z Viper. Totuși, notează jurnaliștii polonezi, acest punct de pe agenda vizitei este cel mai incert.

Polonia va semna probabil un acord de cooperare în domeniul apărării (Defense Cooperation Act/DCA) cu Statele Unite, dar momentan nu există detalii despre potențiala înțelegere bilaterală.

 

Rafael participă cu rachetele Spike NLOS la programul polonez de achiziție de vehicule specializate în lupta antitanc

Rafael Advanced Defense Systems a anunțat pe 22 iunie că intenționează să participe la competiția poloneză Ottokar-Brzoza pentru achiziția de vehicule de vânătoare de tancuri echipate cu rachete antitanc, relatează Shepard Media.

Împreună cu partenerul său local, PGZ, firma israeliană Rafael propune lansatorul de rachete antitanc Spike NLOS.

Spike NLOS este o rachetă polivalentă cu o legătură wireless în timp real, capabilă să lovească ținte aflate la distanțe de până la 32 km, potrivit firmei Rafael.

Noul lansator Spike NLOS este un lansator autonom multifuncțional care poate fi integrat cu orice platformă poloneză actuală, cum ar fi BWP-1 sau Rosomak, sau viitoarele mașini de luptă ale infanteriei, precum Borsuk.

Alte variante ale Spike sunt deja în dotarea forțelor armate poloneze, iar în luna mai, ministrul Apărării de la Varșovia, Mariusz Blaszczak, a anunțat că intenționează să achiziționeze 60 de vehicule blindate Rosomak-S, concepute să utilizeze lansatoare Spike.

În plus, Rafael așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu PGZ pentru a oferi Spike NLOS pentru programul elicopterului de atac Kruk.

 

Germania intenționează să achiziționeze noi aeronave de patrulare maritimă – document

Ministerul Apărării din Germania decis să renunțe la modernizarea aeronavelor de patrulare maritimă și luptă antisubmarin P-3C Orion și caută un potențial înlocuitor, se arată într-un document guvernamental confidențial, văzut de jurnaliștii Reuters.

Documentul, pregătit pentru comisia de apărare din Bundestag, arăta că ministerul a decis să oprească procesul de modernizare a aeronavelor de patrulare P-3C Orion în urma unui studiu de fezabilitate economică.

Însă, Germania are în continuare nevoie de capacitatea de a vâna submarine și de a efectua misiuni de recunoașterea maritimă pe distanțe lungi, astfel că s-a inițiat o analiză a potențialilor înlocuitori, inclusiv Airbus C-295 MPA, RAS 72 al Air Service și P-8A Poseidon de la Boeing, indică documentul, potrivit unui material publicat pe 16 iunie de Reuters.

CF-18 (RCAF)

Statele Unite au aprobat un pachet de modernizare pentru avioanele canadiene CF-18 Hornet

Departamentul de Stat al SUA a aprobat un pachet de modernizare în valoare de 862 de milioane de dolari pentru 36 de avioane CF-18 Hornet ale aviației canadiene.

Astfel, Canada urmează să primească 50 de rachete tactice AIM-9X Block II și echipamentele conexe.

Guvernul de la Ottawa intenționează să modernizeze 36 de avioane Hornet pentru a le putea menține în serviciu până la jumătatea deceniului următor, când ar urma să fie înlocuite de un nou avion multirol, posibil F-35, relatează Defense-Aerospace.

 

Japonia renunță la Aegis Ashore și vrea să găsească un plan alternativ până la finalul verii

Guvernul de la Tokyo a luat decizia de a renunța la amplasarea sistemului antirachetă Aegis Ashore în prefecturile Akita și Yamaguchi din Japonia și caută să găsească alternativă la acest plan până la sfârșitul verii, au declarat mai mulți oficiali niponi pe 21 iunie, citați de The Japan Times.

Săptămâna trecută, ministrul Apărării de la Tokyo, Taro Kono, a anunțat că Japonia nu va mai amplasa sistemul Aegis Ashore în Japonia, din cauza costurilor ridicate și a problemelor tehnice ridicate de posibilitatea ca rachetele de intercepție să se prăbușească în zone populate.

Pe de altă parte, un oficial american a afirmat că planul nu va fi abandonat, sugerând că SUA sunt dispuse să continue discuțiile cu Japonia cu privire la desfășurarea Aegis Ashore.

Rheinmetall semnează un contract-cadru în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro pentru livrarea a 4.000 de camioane militare către Bundeswehr

Rheinmetall MAN a obținut un contract în valoare de 348 de milioane de euro pentru 540 de camioane HX (inclusiv 230 cu cabine blindate) pentru Forțele Armate Germane, a anunțat compania pe 18 iunie, precizând că acest acord face parte dintr-un contract-cadru în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro pentru livrarea a 4.000 de camioane militare.

Livrarea primelor camioane se va face începutul anului viitor, pentru ca Bundeswehr să aibă un număr adecvat de vehicule până în 2023, atunci când Germania preia conducerea vârfului de lance al NATO – Forța Întrunită cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat (VJTF).

Sistemele cu cabină blindată vor fi desfășurate cu preponderență în zonele operaționale avansate, unde, de exemplu, vor fi folosite pentru a furniza muniție unităților de luptă din prima linie, de exemplu, baterii de artilerie.

Sursa: Rheinmetall

Ucraina ar putea achiziționa ambarcațiuni de patrulare Mark VI din SUA. Valoarea contractului: 600 de milioane de dolari

Departamentul de Stat de la Washington a anunțat pe 17 iunie că decis să aprobe un contract potențial ce prevede livrarea către Ucraina a 16 ambarcațiuni de patrulare Mark VI și echipamentelor conexe, la un cost estimat de 600 de milioane de dolari.

Tranzacția ar spori capacitatea Ucrainei de a face față amenințărilor actuale și viitoare prin furnizarea unei nave moderne și rapide. Ucraina va folosi navele pentru a-și apăra mai bine apele teritoriale și pentru a proteja alte interese maritime, se afirmă în comunicatul autorităților americane.

Fabricate de SAFE Boats International din Tacoma, statul Washington, ambarcațiunile Mk VI sunt folosite de forțele armate americane pentru a patrula în zonele de coastă, protejarea infrastructurii critice și escortarea transporturilor considerate ca fiind de mare însemnătate, misiuni de căutare sau de combatere a contrabandei, relatează Defense News.

Pe lângă ambarcațiunile de patrulare, contractul mai prevede și livrarea de diverse arme, senzori și echipamente de comunicare pentru a descuraja o potențială ofensivă a Rusiei în zona Mării Azov.

Totodată, în aceeași zi, Ambasada SUA la Kiev a anunțat că partea americană a livrat Ucrainei arme și echipamente militare în valoare de 60 de milioane de dolari, inclusiv rachete antitanc Javelin, aparate radio și muniție. De asemenea, cu o săptămână mai înainte, SUA au aprobat un pachet de ajutor militar de 250 de milioane de euro pentru Ucraina.

Vânzarea rachetelor antitanc Javelin, în valoare de 39 de milioane de dolari, a fost anunțată în octombrie 2019.

Bulgaria a început negocierile directe cu firma Lurssen pentru construirea a două nave de patrulare, în pofida contestațiilor companiei Fincantieri

Ministerul Apărării din Bulgaria a început, pe 16 iunie, negocierile directe cu compania germană Lurssen Werft GmbH & Co KG, care a fost selectată să construiască două nave noi de patrulare în valoare de 500 de milioane de euro, relatează Radio Bulgaria.

Ministerul Apărării se așteaptă ca acordul să fie finalizat până la sfârșitul anului, în pofida întârzierilor cauzate de pandemia de coronavirus. Conform informațiilor preliminare, navele de patrulare vor fi construite de firma germană Lurssen în Bulgaria, în cooperare cu șantierul naval Dolphin.

În practică, procedura de achiziție a celor două corvete a fost temporar suspendată din cauza unei plângeri a celuilalt participant la cursă: compania italiană Fincantieri, relatează BulgarianMilitary.com.

Nu este clar care este exact soarta contestației în acest moment, deoarece magistrații au clasificat procedura pe 29 mai. Cu toate acestea, se pare că litigiul nu ar fi fost soluționat în favoarea italienilor de la Fincantieri, întrucât Ministerul Apărării de la Sofia a decis deja să treacă la următorul pas și să înceapă negocierile cu germanii.

 

România și alte zece state NATO au lansat o inițiativa multinațională de formare a piloților

Miniștrii Apărării din unsprezece țări NATO au lansat pe, 19 iunie, o inițiativă pentru crearea unei rețele de centre de pregătire a piloților pe întregul continent european – NATO Flight Training Europe.

Miniștrii Apărării din Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, România, Spania și Turcia au semnat o scrisoare de intenție prin care a fost lansată oficial inițiativa NATO de pregătire a piloților militari europeni.

Aliații NATO cu forțe aeriene mai reduse au cerințe anuale de pregătire piloților pe o scară care nu justifică înființarea sau continuarea activității centrelor naționale de pregătire a piloților. Inițiativa multinațională NATO Flight Training Europe va satisface cerințele acestor națiuni.

În baza acestui acord, cei unsprezece aliați vor cerceta opțiunile pentru crearea unei rețele europene de centre de instruire a piloților, beneficiind pe cât posibil de structurile de formare existente.

“Această cooperare multinațională va spori facilitățile europene de formare și va permite echipajelor aeriene să se antreneze mai aproape de casă. Ca atare, este un exemplu excelent de împărțire a sarcinilor transatlantice”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Inițiativa va oferi o diminuare a costurilor și o interoperabilitate sporită între aliați și va spori de gradul general de disponibilitate a forțelor aeriene ale NATO.

Forțele militare ale Turciei vor primi 500 de drone kamikaze autonome care pot acționa ca un roi

Forțele militare ale Turciei vor primi în curând 500 de drone kamikaze Kargu-2, care pot funcționa de unele singure ori ca parte a unui roi de până la douăzeci de aparate, relatează Forbes, citând agenția de știri Anadolu.

Aeronava fără pilot Kargu-2, fabricată de compania turcă STM, este un multicopter de 7 kilograme și cu o viteză maximă de aproximativ 145 km/h. În modul de operare standard, drona este controlată direct de un operator de la până la șase mile distanță, iar atunci când este detectată o țintă, drona intră în picaj spre țintă, distrugând-o. Conceptul este asemănător cu muniția kamikaze Switchblade, folosită de forțele speciale din SUA. Totuși, Kargu-2 are un focos mult mai puternic, de aproximativ 1,5 kilograme.

Kargu-2 are trei tipuri de focoase: o versiune explozivă/de fragmentare contra țintelor umane și vehiculor ușoare; o versiune termobarică pentru distrugerea clădirilor și buncărelor; și o variantă pentru distrugerea vehiculelor blindate grele. Spre deosebire de Switchblade, care este strict de unică folosință, drona Kargu-2 poate reveni la operator pentru reutilizare dacă nu se găsește nicio țintă.

Drona dispune de LIDAR, cameră video diurnă și una în infraroșu.

Deși poate fi controlată direct, drona este extrem de autonom, capabil să zboare pe un traseu prestabilit și să utilizeze algoritmi de învățare autonomă pentru a localiza, urmări și identifica ținte, fără asistență umană.

Murat Ikinci, directorul general al STM, a declarat pentru cotidianul Hurriyet că drona Kargu dispune și de recunoaștere facială, sugerând că poate căuta anumite persoane. Este descrisă ca fiind concepută pentru „scenarii de luptă antiteroristă și război asimetric”.

Turcia devine rapid un jucător major pe piața dronelor militare, iar Kargu-2 ar putea deveni un succes la export.

Firma de cercetare Teal Group estimează că vânzările anuale, cercetarea și dezvoltarea pe segmentul dronelor vor crește de la 15,8 miliarde de dolari în 2020, la aproape 20 de miliarde de dolari în 2029.

Armata turcă a primit anterior câteva drone Kargu-2 și se crede că au fost utilizate împotriva insurgenților kurzi din nordul Siriei.

 

România urmează să primească primele două din noul lot de avioane F-16 Fighting Falcon achiziționate din Portugalia

Compania portugheză Oficinas Governamentais de Manutenção e Aviação (OGMA) a anunțat săptămâna trecută că a finalizat lucrările de modernizare a celui de-al doilea F-16 Fighting Falcon din cele cinci aparate care vor fi livrate treptat Forţelor Aeriene Române în perioada 2020-2021.

„OGMA a livrat Forțelor Aeriene Portugheze un avion F-16 Fighting Falcon. Aeronava a părăsit instalaţiile noastre după ce a fost revopsită în noua schemă de camuflaj a Forţelor Aeriene Române, fiind a doua din cele cinci aeronave vopsite la OGMA, vândute Guvernului României de Guvernul Portugaliei”, se arată într-un comunicat publicat de firma portugheze de stat.

Potrivit contractului interguvernamental, România urmează să primească cinci aeronave second-hand F-16A/B Fighting Falcon din Portugalia (patru monoloc și unul biloc), urmând ca acestea să fie modernizate de către compania portugheză Oficinas Governamentais de Manutenção e Aviação (OGMA).

Pe lângă avioanele F-16, acordul în valoare de 130 de milioane de euro, include procesul de conversie tehnică la specificațiile cerute de oficialii români și alte lucrări efectuate de partea portugheză în ceea ce privește transferul de informații și operațiuni de mentenanță, potrivit unei surse citate de The Portugal News.

Potrivit calendarului inițial, două avioane F-16 ar fi urmat să fie livrate României în luna iunie 2020, alte două în octombrie 2020, iar al cincilea, în prima jumătate a anului 2021, după ce vor fi supuse unui proces de modernizare în cadrul OGMA. Totuși, ca urmare a măsurilor luate pentru combaterea pandemiei de coronavirus, este posibil ca livările să sufere întârzieri.

Forțele Aeriene Române au deja în dotare 12 avioane F-16 achiziționate în 2013 din Portugalia.

F-16 (OGMA)

SUA acordă un contract de 2,47 miliarde de dolari firmei General Dynamics pentru un număr nespecificat de vehicule Stryker Double V-Hull A1

Armata SUA a acordat un contract în valoare de  2,47 miliarde de dolari firmei General Dynamics pentru fabricarea unui număr nespecificat de vehicule Stryker Double V-Hull A1, a anunțat Pentagonul pe 11 iunie.

Vehiculele Stryker A1, cunoscute și sub numele de configurație Dual V Hull Engineering Change Proposition 1 (DVH), oferă o protecție sporită împotriva minelor și dispozitivelor explozive improvizate, cât și o serie de alte îmbunătățiri față de versiunile precedente, inclusiv sisteme superioare de suspensie și frânare, blindaj sporit.

Pentagonul nu a oferit detalii despre numărul de vehicule noi comandate.

 

Comisia Europeană alocă peste 30 de milioane euro pentru dezvoltarea unui vehicul militar terestru cu inteligență artificială

Un consorțiu de firme europene din domeniile apărării, comunicării și cibersecurității, precum și tehnologiei avansate, a primit 30,6 milioane de euro prin Programul european de dezvoltare industrială a apărării (EDIDP) pentru realizarea unui sistem european terestru fără pilot care să folosească inteligență artificială, se arată într-un comunicat.

Proiectul, care este coordonat de firma estoniană Milrem Robotics și include companii importante ca Safran și Nexter, își propune să dezvolte o arhitectură modulară și scalabilă destinată sistemelor hibride cu sau fără pilot pentru a crea un ecosistem standard la scară europeană pentru platforme aeriene și terestre, sisteme de control, echipamente de control și comunicare, senzori, sarcini utile și algoritmi. Sistemul de prototip va folosi un vehicul terestru fără pilot existent – Milrem Robotics ‘THeMIS – precum și o listă exactă a sarcinilor utile.

Rezultatele proiectului vor fi prezentate în medii operaționale și condiții climatice relevante, precum și în contextul exercițiilor militare ale statelor membre participante sau pe terenuri de testare.

Costul total al proiectului, intitulat iMUGS (sistem integrat modular fără pilot), este de 32,6 milioane de euro, din care 30,6 milioane vor fi acordate de Comisia Europeană, iar restul țările participante la proiect: Estonia, Finlanda, Letonia, Germania, Belgia, Franța și Spania.

“Sistemele robotizate și autonome vor îmbunătăți semnificativ capacitățile militare și de apărare în următorii câțiva ani la nivel mondial. Proiectul iMUGS este o ilustrare perfectă a modului în care Europa poate beneficia reciproc de utilizarea și dezvoltarea tehnologiilor avansate, evitând în același timp dispersia activităților și a resurselor”, a declarat Kuldar Väärsi, directorul general al Milrem Robotics.

Pe parcursul acestui proiect, vor fi colectate cunoștințe operaționale și se vor dezvolta concepte pentru utilizarea combinată a sistemelor cu sau fără pilot, ținând cont de aspectele etice din domeniul roboticii, inteligenței artificiale și sistemelor autonome. Vor fi implementate și medii de simulare virtuale și constructive de ultimă oră.

Proiectul iMUGS reunește 14 participanți: Milrem Robotics (coordonator de proiect), GT Cyber Technologies, Safran Electronics & Defense , Nexter Systems, Krauss-Maffei Wegmann, Diehl Defense, Bittium Wireless, Insta DEFSEC, (Un)Manned, dotOceana, Telefonii Latvijas Mobilais, GMV Aerospace and Defense, Academia Militară Estoniană și Școala Militară Regală din Belgia.

Programul EDIDP își propune să contribuie la autonomia strategică a Uniunii Europene și să consolideze cooperarea între statele membre.

Fregată MKS 180 (Damen/Serban & Musneci)

Germania a semnat contractul cu compania Damen pentru construcția a patru fregate MKS-180

Pe data de 19 iunie 2020, Damen și Biroul Federal Pentru Înzestrare, Tehnologie Informațională și Asistență a Bundeswehr (Bundesamt fur Ausrüstung, Informationstechnik und Nutzung der Bundeswehr – Baainbw), au semnat contractul pentru construcția a patru fregate MKS-180 pentru marina germană, se arată într-un comunicat.

Damen este principalul contractant pentru acest proiect complex, pe care îl derulează în Germania, împreună cu partenerii Blohm + Voss și Thales. Consorțiul a fost declarat anterior câștigătorul unei licitații europene, cea mai mare din istoria marinei germane.

Pe 17 iunie, resursele financiare necesare au fost alocate de către comisia pentru buget din
parlamentul Germaniei.

Contractul semnat astăzi marchează începutul etapei de proiectare și construcție. Aproximativ 80% din investiția proiectului va rămâne în Germania ca valoare adăugată. Navele vor fi construite la Blohm + Voss în Hamburg, dar parțial și în alte locații ale șantierelor navale din Germania, inclusiv Bremen, Kiel și Wolgast. Pe lângă aceasta, aproximativ 100 de companii mici și mijlocii din industria maritimă, precum și din sectoarele de inginerie mecanică și echipamente industriale de construcții vor fi implicate în implementarea contractului. Aceste companii provin din aproape toate landurile germane.

Hein van Ameijden, directorul general al Damen Schelde Naval Shipbuilding: “Sunt convins că, în cadrul proiectului MKS-180, construim o fregată de înaltă calitate care să răspundă tuturor cerintelor marinei germane. Este un proiect comun germano-olandez. Avem deja o colaborare bună cu partenerii noștri din Germania: Luerssen, Blohm + Voss și Thales. Proiectul oferă, de asemenea, perspective pentru ocooperare europeană viitoare. Un rol important în acest success îl are și colaborarea pe care o avem demulți ani cu Thales, ca parte a ecosistemului industrial si institutional de apărare olandez. Dacă Olanda continuă să investească în proiecte inovative pentru propria marină, ne putem extinde și mai mult rolul în cadrul construcțiilor navale europene. Este un lucru bun pentru rolul strategic al Olandei, conform principiilor din Strategia Industriei de Apărare.”

Participarea industriei germane în acest proiect se regăsește și în cadrul echipamentelor și sistemelor furnizate de Thales – sisteme de control al misiunii. Aproximativ 70% sunt realizate de sucursalele germane ale Thales din Kiel și Wilhelmshaven. Mai mult decât atât, în derularea acestui proiect, sunt implicați numeroși alți subcontractanți germani.

Gerben Edelijn, CEO al Thales Olanda: “Acest contract istoric, atât pentru marina germană cât și pentru Thales, reprezintă o etapă semnificativă în cei peste 50 de ani de cooperare, și confirmă poziția noastră de lider mondial în domeniul sistemelor navale performante. Echipajele de la bordul acestor fregate inovative se pot baza pe cele mai noi tehnologii în domeniul apărării cibernetice, a radarului și controlului incendiilor. Sistemul AWWS, dezvoltat pentru navele olandeze și belgiene, va permite în curând și marinei germane să facă față amenințărilor actuale și celor din deceniile care vor urma”.

Damen, Lürssen, Bohm + Vos și Thales sunt onorate de încrederea acordată de către guvernul german. Implementarea proiectului va începe în curând și presupune livrarea a patru fregate între 2027 și 2031 pentru o sumă de aproximativ 4,6 miliarde de euro. Există, de asemenea, o opțiune de a furniza încă două fregate după 2032, se precizează în comunicat.

Damen Shipyards Group operează 36 de șantiere navale şi de reparații, având 13 000 de angajați în întreaga lume, inclusiv în România. Damen a livrat până acum mai mult de 6 500 de nave în peste 100 de ţări, furnizând anual aproximativ 175 de nave către clienți din întreaga lume.

În luna mari, Umbrela Strategică a relatat despre planurile de consolidare în sectorul construcțiilor navale din Germania, în contextul în care marile șantiere germane întâmpină probleme în competiția cu giganții europeni ai industriei navale: Damen, Naval Group.

Mulți experți sunt de părere că sectorul construcțiilor navale din Germania întâmpină probleme din cauza numărului mare de competitori locali. De unele singure, principalele șantiere navale germane – Lürssen, GNYK și TKMS – sunt prea mici pentru putea depăși giganții europeni, ca Naval Group sau Damen.

Contractul pentru construcția fregatelor MKS 180 a fost acordată grupului olandez Damen, deoarece niciun șantier naval german nu a reușit să îndeplinească cerințele Ministerului Apărării.

Inițial, Thyssen-Krupp Marine Systems, German Naval Yards (GNYK) și Lürssen au discutat despre o posibilă fuziune a celor trei șantiere, însă nu s-a reușit să se ajungă la un acord final.

Jurnaliștii de la Handelsblatt au relatat că negocierile tripartite s-au lovit de două obstacole majore: În primul rând, firma TKMS este în principal activă pe piața construcției de submarine, însă, nici Lürssen, și nici GNYK, nu sunt interesate de această afacere din cauza riscului financiar enorm asociat construcției de submarine.

În plus, Thyssen-Krupp este listată la bursă, în timp ce Lürssen și German Naval Yards sunt afaceri de familie.

În cele din urmă, șantierele navale germane Lürssen și German Naval Yards (GNYK) au anunțat pe 13 mai că au ajuns la un acord de principiu privind crearea unei companii mixte care să cuprindă diviziile de construcție nave militare ale celor două firme. Astfel, în urma fuziunii, noua entitate ar depăși Thyssen-Krupp Marine Systems (TKMS), actualmente cel mai mare constructor naval din Germania, a relatat cotidianul Handelsblatt.