Apărare

Global Corp Week: Dassault, penalizată de COVID-19, Lockheed nu cunoaște criza

Sursa: Dassault Aviation

firma frnaceză Dassault  a fost penalizată de pandemia COVID-19, în schimb Lockheed Martin nu cunoaște criza.

Redresare lentă a sectorului aerospațial comercial, în timp ce industria apărării continuă să reziste în fața pandemiei – Deloitte

Pandemia COVID-19 a provocat o perturbare majoră a întregii economii globale, iar industria aerospațiala și de apărare a fost una dintre cele mai afectate, în special sectorul aerospațial comercial, se afirmă într-un raport al companiei de consultanță Deloitte.

În condițiile în care transportul aerian de pasageri s-a redus semnificativ în toată lumea, acest lucru a afectat serios vânzările și producția de aeronave, iar Deloitte preconizează că ar putea dura până la trei ani ca traficul global de pasageri să revină la nivelurile anterioare izbucnirii pandemiei de coronavirus, iar pentru acest an, se estimează că livrările de aeronave comerciale la nivel mondial vor ajunge la 650-690 de aparate, o scădere de 50% față de 2018, anul în care s-au înregistrat cele mai multe livrări.

Cu toate acestea, pandemia nu a avut un impact major asupra sectorului apărării, în mod particular în Statele Unite.

Analiștii de la Deloitte nu cred ca sectorul american al apărării va fi afectat în mod semnificativ de pandemie, deoarece proiectele militare rămân o prioritate strategică pentru Statele Unite. În plus, SUA continuă să se concentreze pe consolidarea bazei sale industriale de apărare, iar concentrarea Washingtonului pe reafirmarea capacităților sale militare este de așteptat să asigure o stabilitate relativă în sectorul apărării.

Pentru a minimaliza perturbarea afacerilor din acest sector, Departamentul Apărării din SUA a luat diverse măsuri, cum ar fi clasificarea sectorului ca unul de importanță critică și susținerea firmelor din industria apărării prin pomparea de lichidități.

Cu toate acestea, pandemia poate genera blocaje temporare de-a lungul lanțurilor de aprovizionare din sectorul apărării, care au un caracter global și diversificat. În consecință, pe termen scurt, ar putea fi înregistrate creșteri minore ale costurilor și întârzieri în derularea proiectelor de înzestrare.

Pentru perioada 2020 – 21, Deloitte estimează că bugetul SUA pentru apărare va stagna, după cinci ani consecutivi de creștere, iar rezultatul alegerilor prezidențiale ale SUA din noiembrie 2020 nu va avea un impact major asupra cheltuielilor alocate apărării în următorii doi ani.

Liderii industriei aerospațiale din Europa susțin că sprijinul guvernamental și colaborarea între firme ajută la atenuarea efectelor pandemiei

O mai mare colaborare între firmele din sector și sprijinul guvernamental vor ajuta companiile din industria aerospațială europeană să depășească pandemia, au declarat liderii industriei, care este una dintre cele mai afectate în contextul în care traficul aerian de pasageri a scăzut dramatic, informează agenția de știri Reuters.

“Cred că provocarea este să continuăm să investim, în ciuda crizei care ne blochează o mare parte din capacitatea noastră de investiții”, a declarat Guillaume Faury, directorul general al Airbus, pe 20 iulie, la evenimentul “Virtual Farnborough”, ce a înlocuit Spectacolul Aviatic de la Farnborough, care a fost anulat din cauza pandemiei.

Faury a mai spus că cooperarea dintre guverne, marile companii și cei mai mici furnizori a fost mai bună decât oricând în ultimii ani și că aceasta a contribuit la eficientizarea industriei și la atenuarea efectelor pandemiei.

Chiar la evenimentul “Virtual Farnborough”, ministrul britanic pentru Afaceri, Alok Sharma, a declarat că Guvernul de la Londra va acorda subvenții în valoare totală de 200 milioane lire sterline pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiilor de eficientizare a zborurilor.

Dassault, penalizată de COVID-19, în timp ce Lockheed nu cunoaște criza

Rezultatele producătorului de aeronave Dassault Aviation pentru prima jumătate a anului 2020 au fost marcate puternic de criza COVID-19, iar perspectiva firmei franceze pe termen mediu rămâne incertă, relatează publicația L’Usine nouvelle.

Vânzările nete ale grupului francez, care și-a prezentat rezultatele semestriale pe 23 iulie 2020, au scăzut cu 13%, de la puțin peste 3 miliarde de euro în H1 2019, la 2,64 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an. De asemenea, valoarea comenzilor obținute în această perioadă a scăzut vertiginos, de la peste 2,9 miliarde de euro în H1 2019, la doar 984 de milioane de euro în perioada ianuarie-iunie 2020.

În acest context dificil, rezervele de lichidități ale grupului au scăzut de la 4,5 miliarde la 3,9 miliarde de euro în ultimele șase luni.

Grupul nu a înregistrat încă anulări ale comenzilor de avioane de afaceri Falcon, dar înregistrează întârzieri și, drept urmare, se așteaptă să livreze doar 30 de aparate Falcon în 2020, cu zece mai puține decât anticipa înainte de pandemie.

În ceea ce privește domeniul militar, producătorul de aeronave a livrat deja 7 avioane Rafale în India și Qatar în prima jumătate a anului și intenționează să livreze în total 13 aparate în acest an.

De asemenea, Dassault a continuat operațiunile de modernizare a avioanelor Rafale ale Franței la standardul F4 și a livrat Forțelor Navale Franceze o aeronavă modernizată Atlantique 2 (ATL2).

Totodată, în prima jumătate a lui 2020 a avut loc atribuirea către Dassault Aviation, Airbus și partenerii lor a contractului-cadru inițial pentru dezvoltarea unui demonstrator tehnologic al Sistemului de luptă aeriană a viitorului (SCAF), un proiect franco-germano-spaniol al cărui element central este un avion de noua generație, ce ar urma să înlocuiască actualele aeronave Eurofighter Typhoon și Rafale.

Grupul a mai menționat că, în pofida problemelor cauzate de pandemie, a continuat dezvoltarea noului avion privat Falcon 6X, care ar urma să efectueze primul zbor la începutul anului 2021, și apoi să fie introdus în serviciu activ în 2022.

Peste ocean, Lockheed Martin anunțat pe 21 iulie o creștere peste așteptări a veniturilor nete în trimestrul doi, însă grupul american a semnalat că pandemia ar putea provoca întârzieri majore în privința livrării anumitor materiale sau piese de către furnizori, lucru ce ar putea duce la întreruperea temporară a activității și/sau închiderea temporară a uzinelor, relatează postul BFMTV.

“Un portofoliu solid de produse, precum și acțiuni guvernamentale de sprijin, au permis echipei Lockheed Martin, să se poziționeze pentru a oferi soluții de apărare vitale pentru securitatea națională a țării noastre și pentru acționarii noștri”, a afirmat James Taiclet, directorul general al grupului.

Printre produsele cele mai valoroase în portofoliul producătorului american se numără avionul de generația a cincea F-35 – cel mai scump program militar din istoria Statelor Unite; popularele aeronave multirol F-16 Fighting Falcon; precum și sistemul de apărare antirachetă Patriot.

În al doilea trimestru (aprilie-iunie), Lockheed Martin a raportat venituri nete de 1,626 miliarde dolari, față de 1,420 miliarde dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Cifra de afaceri a fost de 16,22 miliarde de dolari, față de 14,43 miliarde de dolari cu un an mai devreme.

În ceea ce privește câștigul pe acțiune, investitorii Lockheed Martin pot obține 5,79 USD/acțiune, în timp ce analiștii estimau un câștig de 5,72 USD/acțiune.

Reprezentanții Lockheed Martin rămân totuși prudenți. Deși pandemia nu a afectat prea mult grupul în primele două trimestre, oficialii se tem că întârzierile în livrarea anumitor materiale sau piese de comandate de la furnizori pot duce la întreruperea temporară a activității și/sau închiderea temporară a unor uzine.

Ca măsură de precauție, grupul și-a revizuit în scădere ușoară obiectivul anual privind cifră de afaceri, estimând acum că se va situa între 62,25 și 64,0 miliarde de dolari, față de 62,75 și 64,25 de miliarde dolari, cât estimau reprezentanții Lockheed la sfârșitul lunii ianuarie.

Raytheon a obținut un contract de 375 milioane USD pentru dezvoltarea unei rachete în miniatură de autoapărare pentru avioane

Forțelor Aeriene ale SUA au acordat companiei Raytheon un contract în valoare 375 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei arme de dimensiuni reduse, care să distrugă rachetele antiaeriene ce ajung la o distanță mică de avioanele americane, informează publicația Forbes.

Potrivit termenilor contractului, acordat pe 21 iulie, testele de zbor cu racheta dezvoltată de Raytheon ar urma să înceapă în 2023.

Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene a lansat programul Miniature Self-Defense Missile (MSDM) în anul 2015. Boeing și Lockheed Martin au depus propuneri în primele etape ale proiectului, dar grupul Raytheon, care are o experiență vastă în domeniul rachetelor, a câștigat în cele din urmă contractul.

În prezent, pentru a se apăra de rachete, avioanele folosesc diverse mijloace în încercarea de a păcăli sistemul de ghidare al rachetei adverse, însă MSDM este proiectată să o distrugă. MDSM este o armă cinetică ghidată prin radar, cu rază scurtă de acțiune, care este proiectată să distrugă rachetele inamice prin impact mai degrabă decât prin folosirea unei încărcături explozive.

Avantajul unei rachete în miniatură este că poate fi transportată în cantități mari; MSDM va avea o lungime de aproximativ un metru, de trei ori mai puțin decât cea mai mică rachetă aer-aer din dotarea aviației SUA – AIM-9X Sidewinder, care este fabricată tot de Raytheon.

MDSM este doar una din modalitățile prin care Forțele Aeriene ale SUA încearcă să-și protejeze avioanele de rachete. În același timp în care sunt programate testele cu MDSM, aviația americană va testa Self-Protect High Energy Laser Demonstrator (SHiELD), un laser de mare putere proiectat să doboare rachete.

De asemenea, avioanele vor fi probabil însoțite de un număr din ce în ce mai mare de drone și de muniții inteligente care vor zbura înaintea forței de atac pentru a ataca sistemele terestre de apărare antiaeriană.

În această nouă schemă, MSDM va deveni ultima linie de apărare a unei aeronave, atunci când toate celelalte au eșuat și o rachetă sol-aer se îndreaptă spre avion.

Patru companii din SUA au primit contracte pentru a dezvolta drone autonome Skyborg, ce vor acționa în tandem cu avioanele cu echipaj uman

Patru companii americane au primit contracte pentru a dezvolta drone Skyborg, care vor folosi inteligența artificială pentru sprijini aeronavele cu echipaj uman în misiuni dificile și periculoase, au anunțat Forțele Aeriene ale SUA, potrivit publicației Stars and Stripes.

Boeing, Northrop Grumman, General Atomics și Kratos Unmanned Aerial Systems au primit contracte în cadrul programului Skyborg Vanguard al Forțelor Aeriene ale SUA. Companiile vor concura pentru comenzi în valoare de până la 400 de milioane de dolari, potrivit unui comunicat emis pe 23 iulie de Air Force Life Cycle Management Center (AFLCMC).

Dronele ar trebui să includă elemente de inteligență artificială care să le permită “să învețe” cum să facă față sistemelor adverse de apărare, precum și să realizeze transferuri de date cu avioane cu echipaj uman, cum ar fi F-35 și F-15. Acest lucru ar permite dronei să funcționeze în tandem cu aceste avioane în rol de “pilot aliat”, au adăugat oficialii americani.

“Deoarece sistemele autonome pot oferi sprijin în misiuni prea obositoare sau periculoase pentru echipaje, Skyborg poate spori semnificativ capacitatea și poate fi un multiplicator de forțe”, a declarat generalul Dale White.

Noile drone, care vor înlocui în cele din urmă MQ-9 Reaper, vor fi proiectate pentru a fi “perisabile”, adică vor fi destul de ieftine încât pierderea unuia în luptă să fie tolerabilă.

Se preconizează că primele drone Skyborg vor fi operaționale din 2023. Cel puțin două modele ar urma să fie dezvoltate: o versiune pentru atac la sol și una pentru superioritate aeriană, potrivit publicației Aviation Week & Space Technology.

Statele Unite nu sunt singura țară care dezvoltă drone de luptă, deși nu este clar dacă cele dezvoltate de alte state vor folosi inteligența artificială.

În luna octombrie, China a dezvăluit un prototip al dronei Sharp Sword GJ-11, iar Rusia a prezentat o înregistrare video cu o dronă Sukhoi Su-70 zburând în formație cu un avion Su-35, sugerând că cele aparate sunt capabile să acționeze în tandem.

Alianța franco-germană KMW + Nexter sărbătorește un an 2019 de succes, dar 2020 s-ar putea dovedi unul dificil

Alianța strategică KNDS dintre germanii de la Krauss-Maffei Wegmann (KMW) și francezii de la Nexter Defense Systems, a înregistrat o cifră de afaceri de 2,53 miliarde de euro în 2019, cu aproape 300 de milioane de euro în plus față de 2018.

De asemenea, anul trecut, alianța KNDS a obținut comenzi noi în valoare de 4,3 miliarde de euro, iar numărul angajaților a ajuns la 7.873 la sfârșitul anului 2019, cu 328 de angajați mai mulți decât la finalul anului anterior.

Printre cele mai importante comenzi obținute anul trecut de KNDS se numără: peste 500 de vehicule blindate Boxer pentru Marea Britanie, vehicule de luptă pentru infanterie PUMA VJTF și tancuri Leopard 2 pentru armata germană, precum și GRIFFON și JAGUAR pentru Belgia, vehicule blindate TITUS IMV pentru Cehia și un număr suplimentar de sisteme de artilerie CAESAR pentru Danemarca.

O provocare majoră pentru KNDS este, desigur, impactul economic al pandemiei globale, se arată într-un comunicat emis de KMW pe 22 iulie.

Vladimir Putin: Marina Rusă va fi în curând dotată cu arme atomice hipersonice și drone subacvatice nucleare

Pe data de 26 iulie, Rusia a sărbătorit Ziua Marinei cu parade în mai multe orașe ale țării, în cursul cărora au fost prezentate cele mai bune nave, submarine și avioane din dotarea Forțelor Navale Ruse.

Cu ocazia ceremoniilor de Ziua Marinei de la Sankt Petersburg, președintele Vladimir Putin a declarat că Forțele Navale Ruse vor fi în curând dotată cu arme atomice hipersonice și drone subacvatice nucleare, pe lângă faptul că în acest an vor fi livrate 40 de noi nave militare, informează agenția de știri Reuters.

Putin, care în mai multe rânduri a afirmat că nu dorește o cursă a înarmării, a vorbit de mai multe ori despre o nouă generație de arme nucleare rusești, despre care susține că sunt fără egal în lume și pot lovi aproape orice punct de pe glob. Totuși, unii experți occidentali s-au arătat sceptici în legătură cu capacitățile proclamate ale acestor “arme-minune”.

Printre aceste arme, dintre care unele sunt încă în faza de dezvoltare, se numără dronele subacvatice nucleare Poseidon, concepute pentru a fi transportate de submarine, și rachetele hipersonice de croazieră Tsirkon (Zircon), care pot fi lansate atât de nave de suprafață, cât și de submarine.

Rusia dezvoltă un motor universal pentru avioane de luptă Su-27, Su-30 și Su-35

Biroul de proiectare Lyulka din cadrul Ufa Engine Industrial Association (parte a United Engine Corporation) dezvoltă un motor universal care va putea fi utilizat pe toate avioane de vânătoare din familia Su-27, a declarat Evgeny Semivelichenko, director general al Ufa Engine Industrial Association, potrivit agenției de știri Asian News International (ANI).

“În acest moment avem în vedere posibilitatea de a crea un fel de motor versatil folosind componentele motoarelor anterioare pentru a obține caracteristici tehnice superioare”, a spus Semivelichenko.

Potrivit oficialului rus, acest motor universal va fi instalat pe avioanele de vânătoare Su-27, Su-30 și Su-35, fără să fie necesară modificarea fuzelajului.

“Există o astfel de cerere din partea Ministerului Apărării. Noi realizăm această lucrare”, a adăugat Semivelicheko.

Aceste aeronave de vânătoare sunt în prezent echipate cu trei tipuri de motoare – AL-31F pentru Su-27, AL-31FP pentru Su-30 și AL-41F1S pentru Su-35.