ApărareCategorie PrincipalăȘtiri

Săptămâna de business: Cel mai slab start de an pentru Boeing din ultimii 60 de ani. Fuziuni pe piața navală din Europa

Boeing F-15QA

Problemele cauzate de coronavirus au continuat să afecteze companiile din industria aerospațială mondială, firma Boeing fiind în mod special grav afectată; în Europa, șantierele navale germane caută aliați pentru a putea supraviețui în fața giganților din Franța (Naval Group) sau Olanda (Damen); sute de avioane F-35 trebuie să revină în fabrică pentru remedierea unor deficiențe și defecte de proiectare; Elbit va realiza drone la Craiova…

#Umbrela Strategică vă prezintă o sinteză a principalelor știri de business din industria apărării din săptămână precedentă:

Boeing înregistrează cel mai slab început de an din ultima jumătate de secol

Boeing a înregistrat zero comenzi noi de avioane comerciale în luna aprilie, iar compania a livrat luna trecută doar șase avioane, acesta fiind cel mai slab început de an din 1962 și până astăzi.

În total, în primele patru luni ale anului 2020, Boeing a livrat doar 56 de avioane, cu 67% mai puține decât în aceeași perioadă a anului precedent, a anunțat gigantul american pe 12 mai.

Mai mult, pe fondul crizei cauzate de pandemia de coronavirus, o serie de clienți ai companiei au anulat comenzile pentru avioane 737 MAX

Sectorul aviației civile este printre cele mai afectate de criza provocată de pandemie, deoarece restricțiile impuse în întreaga lume pentru a limita răspândirea noului coronavirus au provocat o scădere drastică a numărului pasageri și au obligat companiile aeriene să suspende sau să anuleze achizițiile de noi aeronave.

Boeing a raportat pe 29 aprilie o scădere semnificativă a veniturilor companiei în primul trimestru al acestui an, care au scăzut la 16,9 miliarde de dolari, cu 22,9% mai mici decât în T1 2019.

Ca urmare a situației, presa americană a relatat că Boeing intenționează să disponibilizeze 10% din cei aproximativ 160.000 de angajați ai companiei.

 

Companiile din industria aerospațială franceză și germană solicită un plan solid de redresare la nivel european

GIFAS (Asociația Franceză a Industriei Aerospatiale) și BDLI (Asociația Germană a Industriei Aerospatiale) au emis pe 13 mai un comunicat comun în care cer plan european ambițios de redresare, care să susțină industria aerospațială civilă.

Comunicatul a fost emis cu prilejul unei reuniuni comune a celor două asociații, eveniment prezidat de Eric Trappier, președintele GIFAS și președinte și director general al Dassault Aviation, și Dirk Hoke, președinte BDLI și director general al Airbus Defense & Space.

Reuniunea comună a evaluat situația industriei aerospațiale europene, care se confruntă cu o provocare fără precedent din cauza efectelor negative ale pandemiei COVID-19. Întâlnirea a oferit o oportunitate de a defini o viziune comună a măsurilor care trebuie luate pentru sprijinirea industriei aerospațiale și de apărare din Europa.

Navă OPV 80/85/90 (Lurssen Werft)

Consolidarea industriei navale europeană: Fuziune între Lürssen și German Naval Yards; parteneriat între Thyssen-Krupp și Fincantieri pentru construcția de submarine

Șantierele navale germane Lürssen și German Naval Yards (GNYK) au anunțat pe 13 mai că au ajuns la un acord de principiu privind crearea unei companii mixte care să cuprindă diviziile de construcție nave militare ale celor două firme. Astfel, în urma fuziunii, noua entitate ar depăși Thyssen-Krupp Marine Systems (TKMS), actualmente cel mai mare constructor naval din Germania, a relatat cotidianul Handelsblatt.

Construcțiile de nave comerciale sunt excluse din acordul preliminar de fuziune. În următoarele săptămâni, cele două companii vor elabora detaliile și, potrivit unor surse, compania mixtă va fi condusă de Lürssen.

Mulți experți sunt de părere că sectorul construcțiilor navale din Germania întâmpină probleme din cauza numărului mare de competitori locali. De unele singure, principalele șantiere navale germane – Lürssen, GNYK și TKMS – sunt prea mici pentru putea depăși giganții europeni, ca Naval Group sau Damen.

“Suntem convinși că consolidarea șantierelor noastre navale are sens și este benefică prin întărirea competitivității lor pe termen lung”, a declarat Friedrich Lürssen, de la grupul Lürssen.

Guvernul federal de la Berlin plănuiește în prezent investiții de câteva miliarde de euro pentru modernizarea și consolidarea Forțelor Navale ale Germaniei. O parte semnificativă a acestor investiții fiind direcționată spre construcția a patru până la șase noi fregate multi-misiune MKS 180. Contractul pentru construcția fregatelor MKS 180 a fost acordată grupului olandez Damen, deoarece niciun șantier naval german nu a reușit să îndeplinească cerințele Ministerului Apărării.

GNYK, care a contestat atribuirea către Damen a contractului MKS 180, ar putea să-și retragă plângerea deoarece fregatele ar urma să fie construite la șantierul Lürssen, noul partener al German Naval Yards.

Inițial, Thyssen-Krupp Marine Systems, German Naval Yards și Lürssen au discutat despre o posibilă fuziune a celor trei șantiere, însă nu s-a reușit să se ajungă la un acord final.

Jurnaliștii de la Handelsblatt au relatat că negocierile tripartite s-au lovit de două obstacole majore: În primul rând, firma TKMS este în principal activă pe piața construcției de submarine, însă, nici Lürssen, și nici GNYK, nu sunt interesate de această afacere din cauza riscului financiar enorm asociat construcției de submarine.

În plus, Thyssen-Krupp este listată la bursă, în timp ce Lürssen și German Naval Yards sunt afaceri de familie.

Pe de altă parte, Thyssenkrupp și italienii de la Fincantieri poartă discuții privind un parteneriat sau o companie mixtă pe piața construcției de nave militare, relatează agenția de știri Reuters.

Reprezentanții Fincantieri și Thyssenkrupp au refuzat să comenteze informațiile pe această temă, însă un purtător de cuvânt al Fincantieri a declarat: “Consolidarea industriei europene de apărare rămâne dezirabilă și cooperarea pe termen lung cu industria navală germană privind construcția de submarine reprezintă o oportunitate concretă pentru a discuta despre viitoare scenarii pe tema consolidării”.

Cooperarea dintre Fincantieri și Thyssenkrupp privind construcția de submarine este o bună ocazie pentru a discuta despre consolidări viitoare în sectorul european al apărării, a declarat Alberto Maestrini, directorul general al firmei italiene.

 

Tensiuni între Paris și Beijing după ce Franța va ajuta Taiwanului să-și modernizeze fregatele din clasa Lafayette

China a îndemnat Franța să rezilieze un acord privind livrarea de echipamente pentru modernizarea fregatelor taiwaneze. În replică, Guvernul de la Paris a îndemnat China să se “concentreze” mai degrabă asupra combaterii pandemiei de coronavirus, relatează France 24.

Forțele Navale din Taiwan au anunțat luna trecută că vor achiziționa lansatoare de contramăsuri Dagaie MK2 pentru cele șase fregate din clasa Lafayette, de fabricație franceză, a căror vânzare în urmă cu trei decenii a provocat suspendarea temporară a relațiilor sino-franceze.

Mass-media din Taiwan a relatat că valoarea acordului pentru achiziția unei versiuni modernizate a lansatoarelor de contramăsuri Dagaie, de la o divizie a grupului francez DCI, s-ar ridica la 26,8 milioane de dolari.

“China și-a exprimat profunda îngrijorare față de Franța”, a transmis Ministerul de Externe din Beijing pe 12 mai, citat de AFP . “Ne opunem tuturor vânzărilor de arme sau schimburilor militare și de securitate cu regiunea Taiwan”, au completat oficialii chinezi.

“Pe fondul crizei Covid-19, toată atenția noastră și toate eforturile noastre trebuie să fie concentrate pe lupta împotriva pandemiei”, a replicat Ministerul francez de Externe a doua zi după avertismentul de la Beijing.

În 1991, Franța a vândut Taiwanului șase fregate din clasa Lafayette pentru 2,8 miliarde de dolari.

 

Lockheed Martin câștigă un contract de aproape 1 miliard de dolari pentru 24 de elicoptere comandate de India

Compania americană Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 904,8 milioane de dolari pentru fabricarea a trei elicoptere MH-60R Seahawk și 21 aparate MH-60R pentru India.

Contractul este programat să fie finalizat în septembrie 2024.

 

India intenționează să renunțe la achiziția de aeronave multirol străine și alege un avion autohton a cărui dezvoltare a durat peste trei decenii

India intenționează să achiziționeze aeronave de luptă de fabricație proprie, la doi ani după ce a cerut marilor companii internaționale să prezinte oferte pentru furnizarea a peste 100 de avioane multirol, pentru care Administrația de la New Delhi era dispusă să plătească aproximativ 15 miliarde de dolari, a relatat agenția de știri Bloomberg.

Însă, pe fondul pandemiei de coronavirus, Forțele Aeriene ale Indiei (IAF) intenționează să achiziționeze un număr suplimentare de avioane de fabricație proprie HAL Tejas pentru a înlocui o parte din aeronavele mai vechi, a declarat generalul Bipin Rawat, șeful Statului Major al Apărării din India. Astfel, India va achiziționa încă 83 de avioane Tejas, în plus față de cele 40 deja comandate, a adăugat generalul indian.

“IAF spune, aș prefera să iau avionul autohton de luptă, este bun”, a mai spus Bipin Rawat.

Decizia este o veste proastă pentru marile companii aerospațiale internaționale care sperau să obțină contractul.

Printre competitori erau și firmele americane Boeing (cu F/A-18 Super Hornet) și Lockheed Martin, care inițial a oferit aeronave F-16, însă, după ce oficialii indieni ar fi sugerat că aparatul F-16 nu este destul de avansat, compania americană a propus F-21, care include elemente de la avioane de generația a cincea (F-22 și F-35). Mai mulți experți aviatici au explicat că F-21 pare a fi un F-16 Block 70 îmbunătățit.

Boeing studia posibilitatea oferirii F-15EX în loc de F/A-18 Super Hornet, potrivit Flight Global.

Alte companii înscrise în competiție erau Saab (cu JAS 39 Gripen), Dassault Aviation (Rafale), consorțiul Eurofighter (Typhoon) și United Aircraft Corp (MiG-35 și Sukhoi Su-35).

Decizia are probabil legătură și cu dorința premierului Narendra Modi de a stimula producția autohtonă pentru a ajuta economia Indiei, afectată serios de pandemia de COVID-19.

Programul de dezvoltare a avionului Tejas a început în anii 80 și a fost presărat de numeroase probleme tehnice și amânări. Primul avion Tejas a zburat în 2001, dar abia în 2015 au fost introduse în serviciu activ primele aparate.

 

Germania a exportat armament în valoare de 330 de milioane de euro către țări acuzate de implicare în războiul din Libia

În ultimele patru luni, Germania a exportat armament în valoare de 330 de milioane de euro către țări acuzate de implicare în războiul din Libia, în pofida embargoului privind exportul de arme, relatează postul Deutsche Welle și agenția Dpa.

De la găzduirea unui summit în Libia în urmă cu patru luni, guvernul german a aprobat exporturi de arme în valoare de 331 milioane EUR (358 milioane dolari) către state acuzate că au sprijinit facțiuni care participă la conflictul civil din această țară, potrivit unui raport al Ministerului de Economie de la Berlin.

Astfel, între 20 ianuarie și 3 mai, Germania a aprobat vânzări de armament în valoare de 308,2 milioane EUR către Egipt.

De asemenea, Guvernul german a aprobat exporturi de armament în valoare de 15,1 milioane de euro către Turcia și de 7,7 milioane de euro către Emiratele Arabe Unite.

Turcia sprijină Guvernul Acordului Național (GNA), care este recunoscut de ONU, în timp ce Rusia, Egiptul și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele rivale, conduse de mareșalul Khalifa Haftar.

 

Până la 550 de avioane F-35 vor avea nevoie de modificări pentru a remedia anumite deficiențe

Potrivit unui raport din data de 12 mai al Oficiului Pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) din Statele Unite, programul F-35 se confruntă în continuare cu provocări majore, fie ele tehnice, bugetare sau strategice.

Raportul avertizează că furnizorii de componente pentru fabricarea avioanelor F-35 nu îndeplinesc „standardele de proiectare predefinite”, astfel că aeronavele deja construite „nu îndeplinesc obiectivele de fiabilitate și de mentenabilitate ale programului”.

GAO a precizat că, până în luna decembrie, au fost identificate 870 de “deficiențe nerezolvate” în cazul avioanelor F-35, inclusiv nouă probleme „din categoria întâi” care ar putea “pune în pericol siguranța (sau) securitatea”. Doar 30% dintre cele peste 10.000 de “procese critice” identificate în faza de asamblare “reușesc în prezent să producă un produs în conformitate cu standardele de proiectare predefinite”.

“Din cauza testării și producției concomitente, potrivit unui oficial din cadrul programului F-35, până la 550 de aeronave livrate până în 2020 vor avea nevoie de modificări pentru a corecta deficiențele și problemele de proiectare identificate în timpul testării”, se afirmă în raportul publicat de GAO.

F-35 Lightning II (Lockheed Martin)

Trump sugerează că producția F-35 ar trebui mutată în totalitate în SUA, deși programul a fost fost conceput ca un proiect de cooperare

Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat joi că ar dori ca întreaga producție de avioane F-35 să fie mutată în Statele Unite, în condițiile în care pandemia de coronavirus și disensiunile cu Turcia au perturbat lanțul de aprovizionare cu componente pentru aeronavele de generația a cincea.

Însă, programul F-35 Joint Strike Fighter a fost conceput încă din start ca un proiect de cooperare între SUA și o parte dintre aliații săi, care au contribuit la dezvoltarea programului în schimbul posibilității de a obține contracte în valoare de miliarde de dolari pentru fabricarea de componente și întreținerea aeronavelor, relatează Defense News.

“Aș putea să vă spun sute de povești despre prostia pe care am văzut-o. Ca exemplu, realizăm un avion de luptă. Este un anumit avion de luptă, nu vă voi spune care, dar se întâmplă să fie F-35”, a spus Trump.

“Este un avion minunat și facem piese pentru acest avion în toată lumea. Le facem în Turcia, le facem aici, le vom face acolo. Totul pentru că președintele [Barack] Obama și alții – nu doar pe el îl învinovățesc – au crezut că este un lucru minunat”, a declarat liderul de la Casa Albă pentru Fox News.

Structura programului F-35, inclusiv o mare parte din lanțul de aprovizionare cu componente, a fost concepută înaintea președinției lui Obama, Lockheed Martin obținând contractul pentru dezvoltarea noului avion de generația a cincea în anul 2001.

“Problema este că, dacă avem o problemă cu o anumită țară, nu poți realiza avionul. Luăm piese de peste tot. Este atât de nebunesc. Ar trebui să facem totul în Statele Unite”, a adăugat Trump, menționând în acest sens disensiunile cu Turcia pe tema achiziției sistemului rusesc S-400, în urma cărora Ankara a fost exclusă pentru moment din programul F-35.

Directorul industriei apărării din Turcia, Ismail Demir, a declarat săptămâna trecută că Turcia continuă să producă și să livreze piese pentru avioanele F-35 din SUA, în ciuda suspendării din program în 2019.

Procesul de producție al aeronavelor F-35 înregistrează întârzieri semnificative, în condițiile în care numărul de componente livrate cu întârziere urcând de la mai puțin de 2.000 în august 2017, la 10.000 în iulie 2019.

Oficiului Pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că excluderea Ankarei din proiect va “va complica probabil și mai mult provocările actuale ale lanțului de aprovizionare”.

Turcia realizează aproximativ 1.000 de componente diferite pentru F-35, Departamentul Apărării de la Washington a identificat deja alți furnizori pentru componentele fabricate în prezent în Turcia, iar SUA lucrează cu acești furnizori pentru a accelera producția.

Totuși, conform GAO, selectarea altor furnizori va genera întârzieri, iar prețul componentelor achiziționate de la acești noi furnizori este probabil să fie mai mare, ceea ce va provoca o creștere a costurilor suportate de partenerii rămași în proiectul F-35.

Rachetă Harpoon (Boeing)

Arabia Saudită a comandat peste 1.000 de rachete aer-sol și antinavă din SUA

Boeing a câștigat două contracte, cu o valoare totală de peste 2,6 miliarde de dolari, pentru livrarea a peste 1000 de rachete antiaeriene și antinavă, a anunțat Pentagonul pe data de 13 mai, potrivit cotidianului Le Figaro.

Un prim contract în valoare de peste 1,9 miliarde de dolari se referă la livrarea de rachete aer-sol de croazieră AGM-84 Stand-off Land Attack Missile Expanded Response (SLAM ER). Acest tip de rachetă aer-sol, ghidată prin GPS, are o rază de acțiune maximă de 155 mile marine (aproximativ 290 kilometri). Potrivit termenilor contractului, care ar urma să se încheie în decembrie 2028, Arabia Saudită va primi 650 de rachete SLAM ER.

Pentagonul a mai anunțat că Boeing a obținut și un alt contract, în valoare 657 de milioane de dolari, pentru a livra 467 de rachete antinavă Harpoon Block II către Arabia Saudită, Brazilia, Olanda, Japonia, Thailanda, Coreea de Sud, Qatar și India. Regimul de la Riad va primi 402 din cele 467 de rachete Harpoon Block II.

Într-o declarație separată, Boeing spune că aceste comenzi nu numai că vor asigura continuarea producției Harpoon până la sfârșitul anului 2026, ci vor permite și repornirea liniei de producție pentru SLAM ER.

 

Rusia a testat o nouă rachetă hipersonică concepută pentru bombardierul strategic Tu-22M3M – surse

Forțele Aeriene ale Rusiei au testat recent o nouă rachetă hipersonică, concepută să fie lansată de la bordul bombardierelor strategice Tu-22M3M, a declarat pentru TASS o sursă din cadrul industriei militare rusești.

“Recent, o rachetă hipersonică nouă a fost testată pe Tu-22M3. Racheta va face parte din gama de armament a avioanelor modernizate de tip Tu-22M3M, împreună cu o serie de alte arme de aviație moderne”, a afirmat sursa.

Potrivit sursei citate de Tass, lucrările la noua rachetă au început în urmă cu câțiva ani, iar noua armă este „complet diferită” de rachetele rusești Kh-32 (X-32).

Serviciul de presă al PJSC Tupolev a refuzat să comenteze informațiile, se arată într-un material publicat pe 11 mai de agenția de știri Tass.

Bombardierul supersonic Tu-22M3M este varianta modernizată a venerabilului avion de bombardament Tu-22M3, care include noi echipamente electronice, sisteme de navigație și comunicație moderne, dispozitive de război electronic etc.

 

Lansarea programului Perkoz: Polonia va achiziționa noi elicoptere utilitare

Inspectoratul pentru armament din cadrul Ministerului Apărării din Polonia a anunțat începerea dialogului tehnic privind achiziția a 32 de elicoptere utilitare, program de achiziție cunoscut drept Perkoz. Aeronavele vor fi folosite pentru asistență în caz de conflict, pentru transportul de trupe și echipamente și pentru comandă și control (C2).

Companiile ce doresc să participe la competiție au timp până la finalul lunii mai 2020 să depună oferte, a relatat site-ul polonez Defence24 pe 8 mai.

Noile elicoptere urmează să înlocuiască aparatele Mi-2 de fabricație sovietică.


Airbus va furniza Uniunii Europene sateliți de comunicație pentru misiuni civile și militare

Airbus a câștigat contractul-cadru pentru noii sateliți de comunicații pentru misiuni civile și militare ale Uniunii Europene, și ale statelor membre, se spune într-o comunicare a companiei trimisă Umbrela Strategică.

Contractul-cadru pe patru ani a fost acordat de Agenția Europeană pentru Apărare (EDA) și este estimat la ”zeci de milioane de euro”.

“Prin programul de sateliți pentru comunicații, Airbus contribuie la construirea de capabilități comune pentru apărarea europeană și pentru misiunile acesteia civile și militare de menținere a păcii”, a spus Dirk Hoke, CEO Airbus Defence and Space.

Contractul numit ‘EU SatCom Market’ va permite statelor mebre UE să-și centralizeze cerințele în materie de comunicații prin satelit și să obțină un acces coordonat, mai eficient economic, la aceste servicii. Aproximativ 32 de membri contributori, inclusiv 20 de ministere europene ale apărării, pot acum să acceseze simplu și eficient soluțiile și serviciile satelitare prin EDA, care furnizează membrilor proiectului EU SatCom Market, din 2012, capabilități de comunicații prin satelit.

”Aceste soluții de comunicații prin satelit pot fi amplasate oriunde în lume. Ele joacă un rol esențial în misiuni de menținere a păcii în Europa, fie ele civile sau militare, și contribuie la dezvoltarea tehnică și economică, precum și la misiuni de cooperare”, precizează compania.

 

Elveția amână până în noiembrie procesul de selectare noilor avioane de luptă și a sistemelor de apărare antiaeriană

Din cauza situației globale dificile ca urmare a pandemiei de coronavirus, procesul de selectare a noilor aeronave de luptă și a sistemelor de apărare antiaeriană pe distanță lungă se vor amâna până în noiembrie 2020, a anunțat Departamentul Elvețian pentru Apărare, Protecție Civilă și Sport (DDPS), pe 12 mai, potrivit site-ului Defense-Aerospace.

Termenul inițial de prezentare a ofertelor era august 2020. În urma solicitării de oferte, emisă în ianuarie de autorități, în competiția pentru noi aeronave de luptă s-au înscris Airbus cu Eurofighter Typhoon, Dassault cu Rafale, Boeing cu F/A-18 Super Hornet și Lockheed-Martin cu F-35A. În competiția pentru sisteme de apărare antiaeriană s-au înscris companiile Raytheon cu Patriot și Eurosam cu SAMP/T.

 


Elbit Systems va produce drone la Avioane Craiova

Elbit Systems , Avioane Craiova și Romaero au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru cooperare în domeniul Sistemelor de Avioane fără pilot (UAS) în vederea programelor preconizate ale Ministerului Apărării Naționale din România, conform unui comunicat al Elbit trimis vineri Umbrela Strategică.

Companiile vor coopera pentru transferul tehnologic în vederea fabricării în țară de UAS ale Elbit Systems: de la platforme tactice UAS precum Skylark I-LEX și Hermes 450 și până la diferitele configurații ale Hermes 900.

Memorandumul de Înțelegere prevede ca firmele românești să fie responsabile de asamblare, integrare, instruire, mentenanță și reparații precum și de managementul de program.

Gama UAS de la Elbit Systems oferă flexibilitate în misiune, de la mini-drone portabile de către soldați, drone tactice versatile, până la UAS-uri și soluții maritime de rază lungă. Având zeci de ani de experiență dovedită operațional, sistemele companiei sunt în serviciul mai multor forțe armate și de securitate din întreaga lume și sunt principala flotă UAS a Armatei Israeliene.

Cu o prezență de peste 27 de ani de activitate în România, Elbit Systems este un furnizor de lungă durată al MApN.

Elbit Systems a înființat patru unități de producție în România: Elmet Măgurele (producție și dezvoltare pentru sisteme terestre), Simultec (simulatoare și sisteme de antrenament), A/E Electronics (subansamble electronice) și Elmet (prelucrare avansată de piese) în Bacău. Deschise în România de peste 20 de ani și angajând sute de ingineri, aceste companii s-au dezvoltat făcând din Elbit Systems un exportator important în domeniul de securitate și apărare din România.

“Avem o colaborare îndelungată cu România în diverse proiecte și domenii de peste 27 de ani. Suntem mândri să cooperăm cu Avioane Craiova și Romaero pentru a facilita transferul tehnologiilor UAS în România și pentru a crea locuri de muncă. Scopul nostru este să putem oferi Armatei Române o solutie completă și avansată de UAS care se află în acest moment la cel mai înalt nivel international”, a declarat Elad Aharonson, vicepreședinte executiv și manager general al Elbit Systems ISTAR Division.

Despre Elbit Systems în România
Elbit Systems operează în România de 27 de ani, fiind un furnizor tradițional al Ministerului Apărării Naționale, în strânsă colaborare cu companii din industria locală către care a facut transfer de tehnologie.

Elbit Systems a participat ca furnizor principal la programe majore de modernizare a armatei române: pentru forțele aeriene – (MIG-21 Lancer, PUMA-Socat, IAR-99 Șoim, EW-C130), pentru forțele terestre (LAROM, Pirahna), pentru forțele navale (Puma-Naval și simulatoare navale), etc.

Pentru a onora contractele încheiate cu Ministerul Apărării Naționale, Elbit Systems, în calitate de acționar unic a pus bazele a patru unități de producție românești:
– Simultec (Măgurele) – Produce simulatoare pentru forțele aeriene, terestre și navale, dezvoltă programe software și integrare hardware.
– A/E Electronics (Bacău) – Produce și testează subansamble electronice, cu destinație militară și civilă
– Elmet (Bacău) – Produce sisteme și subsisteme electromecanice , printre care și turele cu echipaj și telecomandate (12,7mm/25mm/30mm)
– Elmet Măgurele Unitate de producție pentru sisteme terestre care va funcționa ca centru de producție și integrare pentru turelele și stațiile de luptă contractate de Elbit Systems în cadrul unor programe locale, dar și ca hub regional conceput să acopere cererea de astfel de sisteme pentru alte țări.

Cele patru fabrici, în care muncesc sute de ingineri, generează anual o cifră de afaceri cumulată de zeci de milioane de dolari, majoritatea contractelor fiind destinate exportului. Astfel, Elbit Systems este una dintre cele mai importante companii din industria română de apărare care derulează exporturi semnificative.

Statele lumii au cheltuit aproape 73 de miliarde de dolari pentru arme nucleare în 2019

Cele nouă state care dețin arme nucleare au cheltuit anul trecut echivalentul a 72,9 miliarde de dolari în 2019 pentru a-și menține sau extinde arsenalele atomice, în creștere cu aproape 10% față de 2018, a anunțat Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), relatează Belga și The Guardian.

Potrivit raportului publicat de ICAN, care se bazează pe zeci de surse diferite, cheltuielile pe anul 2019 au crescut cu peste 7 miliarde de dolari într-un singur an, ajungând la cel mai ridicat nivel după Războiul Rece.

Statele Unite sunt pe primul loc în ceea ce privește cheltuielile cu programul nuclear militar. Bugetul american, incluzând cercetările privind armele nucleare și sistemele de lansare ale acestora, a crescut cu 5,8 miliarde de dolari, ajungând anul trecut până la 35,4 miliarde de dolari.

Cheltuielile asociate programelor nucleare din China, Marea Britanie, Rusia, Franța și India au crescut și ele, dar mult mai lent.

În Israel și Coreea de Nord, cheltuielile estimate au rămas stabile. Se crede că Israelul deține arme nucleare, însă Guvernul de la Ierusalim nici nu a confirmat, dar nici nu a informat acest lucru.

Pakistanul este singura putere nucleară care a înregistrat anul trecut o scădere a cheltuielilor asociate programului de înarmare atomică, potrivit raportului ICAN.

Potrivit estimărilor, Coreea de Nord a cheltuit 620 de milioane de dolari pentru programul său de arme nucleare în 2019, adică aproximativ 6% din venitul național brut al țării.

După SUA, pe al doilea loc în ceea ce privește cheltuielile s-a clasat China, cu 10,4 miliarde de dolari, care încearcă să-și extindă arsenalul atomic. Rusia, care a anunțat că dezvoltă o varietatea de arme nucleare – inclusiv rachete de croazieră cu propulsie nucleară și torpile nucleare – cheltuit anul trecut 8,5 miliarde de dolari pentru întreținerea și extinderea arsenalului său atomic, fiind pe locul patru, după Marea Britanie (8,9 miliarde de dolari).

Franța, singura putere nucleară a Uniunii Europene după Brexit, a cheltuit 4,8 miliarde de dolari.

Statele ce dețin arme nucleare au cheltuit anul trecut peste 138.000 de dolari pe minut pentru acest tip de armament, subliniază organizația internațională, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2017.

„Este absurd”, afirmă directorul organizației, Beatrice Fihn, care regretă că această finanțare nu a fost alocată mai degrabă „protejării sănătății cetățenilor”.

ICAN argumentează că pandemia de coronavirus subliniază inutilitatea cursei înarmării nucleare.

Creșterea cheltuielilor atomice are loc în contextul în care ultimul tratat major de control al armelor strategice, New START, urmează să expire în nouă luni, iar cele două mari puteri semnatare – SUA și Rusia – nu au ajuns momentan la niciun acord.

Cheltuielile pentru înarmare nucleară în 2019 (ICAN)

Potrivit estimărilor Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), Statele Unite și Rusia au de departe cele mai ample arsenale atomice din lume.

SUA au 5.800 de arme nucleare, în timp ce Rusia are 6.370 de astfel de dispozitive, potrivit ICAN.

Franța are aproximativ 290 de arme nucleare, fiind a patra cea mai mare putere atomică a globului, în timp ce China are circa 320 de arme nucleare. Marea Britanie are 195 de arme nucleare.

India are 150 de arme nucleare, Pakistanul are 160 de astfel de arme, iar Israelul, care nu a confirmat, dar nici nu a infirmat că deține arme atomice, are în posesie 90 de arme atomice, estimează ICAN.

În cele din urmă, Coreea de Nord, recent intrată în clubul puterilor nucleare, are aproximativ 35 de ogive și material fisionabil pentru fabricarea a altor 30-60 de arme atomice.

Potrivit estimărilor, Coreea de Nord a cheltuit 620 de milioane de dolari pentru programul său de arme nucleare în 2019, adică aproximativ 6% din venitul național brut al țării.