Rusia speră să atragă Belarusul în război împotriva Ucrainei, dar armata lui Lukașenko este slabă

Încă de la debutul invaziei ruse în Ucraina au existat temeri că Belarusul va intra în război de partea Moscovei, însă analiștii afirmă că implicarea ar putea provoca noi proteste populare la Minsk față de regimul autoritar condus de trei decenii de Alexandr Lukașenko, iar armata mică, demoralizată și neexperimentată a Belarusului ar avea probabil un impact redus în plan militar.

Belarusul servește deja drept bază de atac pentru trupele ruse, însă Lukașenko s-a arătat până acum reticent să se implice în mod direct în război.

„Armata belarusă este slabă și demoralizată și nu este dispusă să lupte cu Ucraina, ceea ce înseamnă că Lukașenko va încerca să-i dea lui Putin altceva decât soldați belaruși”, a declarat analistul militar ucrainean Oleh Zhdanov, citat de agenția The Associated Press. „Lukașenko îl anunță pe Putin: «Voi ajuta, dar nu voi lupta»”.

La începutul acestei săptămâni, Lukașenko a anunțat că a convenit cu Putin să creeze o grupare regională comună de trupe, iar câteva mii de militari ruși vor fi staționați în Belarus. Liderul de la Minsk nu a oferit detalii despre locul în care vor fi desfășurate trupele.

Lukașenko a mai spus că Ucraina complotează să atace Belarus – și a avertizat Kievul să nu se atingă „nici măcar de un metru din teritoriul nostru cu mâinile lor murdare”, informează publicația Star and Stripes.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a asigurat marți pe liderii G7 că Kievul nu plănuiește acțiuni militare împotriva Belarusului. El a spus că Moscova „încearcă să atragă în mod direct Belarus în acest război”. La rândul său, Oleksiy Danilov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat marți că Belarus este „ținut ostatic de Rusia”.

Temerile privind atragerea Belarusului în conflict se leagă de dependența aproape totală a regimului Lukașenko de Moscova, care a pompat miliarde de dolari pentru a susține economia belarusă în stil sovietic, controlată de stat, oferind împrumuturi și energie ieftină. De asemenea, în anul 2020, Kremlinul l-a ajutat pe Lukașenko să supraviețuiască celor mai mari proteste populare din istoria țării, izbucnite în urma unor alegeri prezidențiale pe care opoziția și Occidentul le-au denunțat ca fiind fraudate.

„Nici elitele din Belarus, nici populația nu sunt pregătite să participe la acest război de neînțeles”, a declarat Valery Karbalevich, un analist independent din Belarus. Karbalevici a spus că Lukașenko încearcă să negocieze, oferindu-se să păstreze armele nucleare rusești pe teritoriul său și să creeze o forță comună, sugerând că armata belarusă este slabă.

În cazul intrării în conflict, trupele suplimentare ar putea ajuta Moscova să taie unele coridoare cheie de transport, dar probabil că nu ar spori semnificativ forța de luptă a Moscovei. Trupele din Belarus s-ar deplasa probabil spre vest și vor viza orașele Liov și Lutsk, puncte cheie pentru transportul armamentului occidental, a declarat analistul militar ucrainean Jdanov.

Cu toate acestea, armata lui Lukașenko este relativ mică – doar 45.000 de soldați (plus aproape 300.000 de rezerviști) – și în mare parte lipsită de experiență. Armata belarusă participă regulat la exerciții alături de Rusia, dar nu a participat cu trupe la niciun război după independență.

În cel mai bun caz, Minsk va putea desfășura 20.000 de soldați – soldați profesioniști, susține Jdanov.

În ceea ce privește echipamentul militar, Belarusul se bazează pe tehnica de origine sovietică sau rusească, inferioară însă calitativ celei folosite de Rusia. Potrivit raportului The Military Balance pe anul 2021, armata regimului de la Minsk dispune de peste 537 de tancuri T-72B, 930 de vehicule blindate amfibii BMP-2, 333 de vehicule de artilerie autopropulsată (2S1 Gvozdika, 2S3 Akatsiya și 2S19 Msta-S), 164 de vehicule de artilerie reactivă (majoritatea BM-21 Grad; dar și un număr de 36 de unități 9P140 Uragan). Flota aeriană a țării este formată din 34 de avioane multirol MiG-29 și patru Su-30SM Flanker, 22 de aeronave de atac la sol Su-25K/UBK Frogfoot A/B și 12 elicoptere de atac Mi-24 Hind.

Analistul militar din Belarus, Alexander Alesin, a afirmat că Lukașenko ar putea încerca să evite să se implice spunând că trupele sale limitate sunt necesare pentru a apăra granițele Belarusului de țările NATO vecine: Polonia, Lituania și Letonia.

Analistul Karbalevici a indicat că Lukașenko înțelege că Rusia pierde războiul și că „încearcă să se târască cât mai departe de Rusia”.

Lukașenko se confruntă și cu nemulțumiri în plan intern, deoarece belarușii resimt efectele sancțiunilor paralizante din Occident și creșterea inflației, care este deja de două ori mai mare decât anul trecut.

„După protestele în masă din 2020, când sute de mii de oameni au cerut demisia liderului Belarusului, lui Lukașenko îi este frică să înarmeze belarușii. Poate provoca o nouă explozie internă”, a afirmat Karbalevici.

La rândul său, Alexander Alesin afirmă că belarușii nu sunt pregătiți mental să lupte contra ucrainenilor.

„Spre deosebire de ruși, belarușii nu au absolut nicio ostilitate față de ucraineni și nu înțeleg rostul acestei operațiuni speciale. Acest lucru poate duce la refuzuri în masă de a respecta ordinele de a împușca ucraineni”, a afirmat el.