România, SUA, NATO: Cine sunt câștigătorii și perdanții retragerii trupelor americane din Germania?

Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că vor retrage o treime din militarii americani staționați în Germania, urmând ca o parte din trupele retrase să fie redistribuite în alte țări europene, inclusiv România.

Mark Esper, secretarul american al Apărării, a vândut lumii decizia Statelor Unite spunând că măsura va consolida NATO, însă mulți analiști și-au exprimat părere că efectul ar putea fi chiar opus.

Unele țări vor beneficia poate mai mult decât altele de retragerea trupelor, dar cei mai mulți analiști consultați de postul Euronews și institutul Atlantic Council sunt de părere că acțiunea unilaterală a Administrației Donald Trump va slăbi alianța transatlantică.

Germania: marele perdant?

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a jucat un rol esențial în cadrul strategiei de apărare a Statelor Unite.

În prezent, în Germania sunt cinci garnizoane SUA, iar unele comunități militare americane s-au dezvoltat în jurul orașelor germane, astfel că economia unor localități este dependentă de bazele americane.

La scurt timp după ce Esper a făcut anunțul oficial, Trump a risipit orice îndoială că retragerea ar fi o decizie pur strategică. El a precizat că “reducerea forței” a fost necesară “pentru că nu își plătesc facturile”, referindu-se la faptul că Germania nu a reușit încă să ajungă la nivelul convenit de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

În acest moment, Germania își propune să cheltuiască 1,5% din PIB pentru apărare în 2024 și să ajungă la 2% în 2031.

Există multă animozitate între Trump și cancelarul german Angela Merkel, iar unii consideră că acțiunea Administrației SUA este un act de răzbunare împotriva lui Merkel.

Potrivit lui Heather A. Conley, directorul Programului pentru Europa în cadrul Centrului pentru Studii Strategice Internaționale (CSIS), planul de retragere a trupelor “pedepsește cu succes Germania, care era de altfel obiectivul” acțiunii.

Dar argumentul lui Trump potrivit căruia pedepsește Germania pentru că alocă fonduri insuficiente pentru apărare își pierde temeiul în condițiile în care două dintre țările către care Statele Unite doresc să-și redirecționeze trupele cheltuiesc și mai puțin decât Germania pentru apărare, și anume Italia și Belgia.

Conform datelor Băncii Mondiale, Italia cheltuiește 1,3% din PIB-ul său pentru apărare, în timp ce Belgia cheltuiește doar 0,9%.

Elli Kytömäki, analist independent în domeniul apărării, a menționat, de asemenea, că “momentul pentru această decizie pare prost ales având în vedere pandemia și nevoia percepută la nivel mondial de a aloca mai multe resurse pentru sectorul sanitar și, în general, pentru economie, decât pentru a spori cheltuielile militare”.

Kytömäki a declarat pentru Euronews că, în acest moment, se îndoiește că decizia SUA “va face ca Germania să se gândească să plătească mai mult”.

NATO – o mișcare care slăbește în loc să consolideze alianța?

Mai mulți analiști citați de Euronews și Atlantic Council au afirmat în unanimitate că mișcarea unilaterală a Administrației SUA slăbește NATO, în loc să consolideze alianța.

Kytömäki susține că decizia unilaterală a Statelor Unite de a-și repoziționa trupele “sfidează unitatea alianței și ar putea fi privită negativă de alți membri ai NATO”.

Nicu Popescu, directorul Programului Europa Extinsă la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a declarat că “nu observă niciun câștigător real. Statele Unite pierd nu dor în influență, ci și în credibilitate. Europa pierde stabilitate“.

Mai mult, fost ministru de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, susține că „disensiunile între aliați” NATO nu sugerează că alianța câștigă în planul puterii de descurajare. Această forță „nu depinde doar de cheltuielile militare, ci, mai ales, de coeziune, solidaritate și cooperare strânsă”.

Kytömäki este de acord cu evaluarea lui Popescu, adăugând că “mutarea nu reprezintă un factor de descurajare semnificativă a Rusiei și, de fapt, este doar o mișcare unilaterală a fratelui mai mare al alianței care arată altora că poate pedepsi sau recompensa (chiar dacă acest lucru este îndoielnic) pe ceilalți membri după bunul său plac”.

“Descentralizarea posturii SUA de apărare europeană ar putea consolida politica de descurajare în Europa prin amplasarea de forțe mai capabile la frontierele NATO. Cu toate acestea, impactul geopolitic al degradării suplimentare a relației dintre SUA și Germania, și costurile, ar putea depăși aceste potențiale câștiguri operaționale“, a declarat Barry Pavel, vicepreședinte și director al Centrului Scowcroft pentru Strategie și Securitate din cadrul institutului Atlantic Council.

“Această abordare dezbinătoare a Europei este ceea ce afectează cu adevărat securitatea europeană. La sfârșitul zilei, forța alianței constă mai puțin în numărul de trupe dislocate, ci mai mult în ​​încrederea dintre aliați. Trupele americane contează pentru europeni. Încrederea în bunăvoința și disponibilitatea Statelor Unite de a fi acolo într-o criză contează și mai mult pentru securitatea lor. Reclădirea acestei încrederi ar trebui să fie sarcina principală a celor cărora le pasă de relațiile transatlantice – iar primul pas ar putea fi restabilirea predictibilității politicii externe americane”, a declarat Olivier-Rémy Bel, fost oficial în cadrul Ministerului francez al Apărării.

Statele Unite: cu siguranță nu câștigă

Reorganizarea forțelor SUA din Europa pare să aibă la bază argumente strategice, argumente punitive și argumente electorale.

Conley afirmă că este “decizie pripită, care a fost pur și simplu descrisă ca parte a unei reevaluari pe termen lung a poziției globale a SUA, care să asigure implementarea Strategiei Naționale de Apărare a SUA, proiectată să-i liniștească pe aliații noștri, să îmbunătățească politica de descurajare față de Rusia și să mențină flexibilitatea operațională”.

“Această decizie nu face absolut nimic din aceste lucruri; de fapt, aceasta dăunează semnificativ tuturor obiectivelor stabilite în Strategiile naționale de Securitate și Apărare” ale SUA, adaugă Conley.

La rândul său, Popescu subliniază că unul dintre principalele motive este viitorul scrutin prezidențial din Statele Unite și “neîncrederea clară a lui Trump în Germania”, astfel că decizia ar putea fi anulată în cazul în care Trump nu obține al doilea mandat.

Kytömäki avertizează că Statele Unite “riscă să înrăutățească relațiile cu un aliat major european și să perturbe echilibrul în NATO într-un moment în care nu este necesară nicio mișcare majoră”.

Pentru Conley, armata americană este printre marii perdanții, deoarece decizia „autoprovoacă daune strategice, erodând încrederea aliaților și diminuând NATO”.

La rândul său, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al Forțelor terestre ale SUA în Europa, retragerea parțială a trupelor americane din Germania “Va afecta [securitatea Statelor Unite] pentru că va deteriora și mai mult relația cu cel mai important aliat al nostru.

“Securitatea noastră [a Statelor Unite] provine dintr-o alianță puternică și forțe avansate. Nu putem avea grijă de America fără aliați puternici”, a scris Ben Hodges pe Twitter.

România, Bulgaria, Polonia: câștigătorii?

La suprafață, poate părea că Polonia, Româna sau Bulgaria sunt câștigătorii noii strategii. Poziționarea trupelor SUA în Polonia sau în zona Mării Negre le-ar aduce mai aproape de Rusia, unul dintre obiectivele strategice ale acțiunii, dar efectele asupra unității alianței ar putea fi extrem de negative.

Cu toate acestea, toți analiștii chestionați de Euronews au fost de acord că Polonia și restul statelor din Flancul Estic vor avea de pierdut dacă și când coeziunea Alianței Nord-Atlantică se va diminua.

De asemenea, Kytömäki notează că modernizarea „forțelor militare poloneze pentru a găzdui trupe noi ar necesita, de asemenea, fonduri suplimentare, lucru care nu va fi popular, în special în contextul actual cu COVID-19”.

Kytömäki a adăugat că aspectul aprobării populare ar putea, de asemenea, juca un rol în țările în care vor găzdui noi trupe americane, oferind în acest sens exemplul Italiei.

“În Italia se pare că pofta de a găzdui mai multe resurse NATO este limitată. Există deja îngrijorări cu privire la armele nucleare staționate acolo, astfel încât populația ar putea să nu salute cu prea mult entuziasm potențialul escadron suplimentar de avioane NATO”, a precizat Kytömäki .

Cu toate acestea, mutarea de trupe NATO în regiunea estică nu este o idee proastă. Popescu spune că este benefică creșterea capacităților de apărare ale NATO în regiunea Mării Negre, având în vedere anexarea Crimeei de către Rusia.

Conley adaugă că regiunea Mării Negre este „o zonă vulnerabilă care trebuie gestionată la nivel operațional. Cu toate acestea, anunțul nu a furnizat detalii despre modul în care Statele Unite intenționează să sprijine militar această regiune în viitor”.

“Deși nu toate anunțurile sunt neapărat proaste – forțele suplimentare pentru puncte fierbinți, precum regiunea Mării Negre și statele baltice, ar putea consolida politica noastră de descurajare în regiuni importante – metoda și retorica din jurul anunțurilor dăunează coeziunii alianței și politizează deciziile, lucru care nu ar trebui să fie așa”, a afirmat Clementine G. Starling, cercetător rezident la Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate din cadrul institutului Atlantic Council.

Rusia: un cadou prezidențial american sau o acțiune ce stârnește îngrijorare?

Se poate crede că Rusia ar fi relativ fericită de noile evoluții, având în vedere disensiunile între aliații NATO din cauza deciziei. Totuși, potrivit lui Popescu, Rusia ar putea fi „preocupată de dislocare mai multor capacități SUA în statele estice ale NATO, cum ar fi Polonia, statele baltice sau România”.

Conley spune, însă, că pentru Rusia, „acesta este un cadou prezidențial american”.

“Rusia a câștigat cel mai mult” din anunțul SUA privind retragerea parțială de trupe din Germania, a afirmat Conley, explicând: „ Este de înțeles că guvernul rus a apreciat că vor fi cu 12.000 de militari americani mai puțini în Europa și va amplifica disensiunile între aliați. Au doar de profitat de pe urma darului care le-a fost oferit”.

O părere similară a avut-o și Hodges, care a subliniat că “este un cadou complet pentru Kremlin. O reducere de 30% a capacității SUA în Germania, perturbarea și deteriorarea suplimentară a celei mai importante relații a noastre, iar rușii nu au făcut nimic pentru a obține acest lucru”.

“Adică, sunt la fel de agresivi în Marea Neagră, continuă să ocupe Crimeea, ucid ucraineni în fiecare săptămână. Nu au făcut nimic pentru a merita reducerea capacității americane în Europa”, potrivit lui Hodges.

Statele Unite intenționează să retragă aproape 12.000 de militari americani din Germania, dintre care aproape 5.600 de militari vor repoziționați în regiunea Mării Negre, Polonia și țările baltice, a declarat miercuri secretarul Apărării de la Washington, Mark Esper.

Ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a confirmat în weekend că România va găzdui un număr substanțial de trupe americane suplimentare.