Raețchi (PNL): Ministrul Ciucă își asumă un parcurs accelerat al achizițiilor militare / A doua escadrilă de F-16 se va forma mai repede

Transformarea Departamentului pentru Armamente al MapN în Direcție Generală va da posibilitatea ministrului Apărării – care o va coordona – să își asume un ”parcurs accelerat” al programelor de achiziții militare , astfel încât în doi-trei ani ”să se pună în mișcare” ce a stagnat timp de patru-cinci ani, a spus, la Umbrela Strategică Focus, deputatul PNL Ovidiu Raețchi, vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților.  

”Prin trecerea Departamentului într-o zonă de Direcție, care este coordonată de ministru, ministrul –care e un om care se pricepe la tehnică militară, cel puțin – își asumă un parcurs accelerat. Din punctul meu de vedere ăsta a și fost motivul pentru care președintele Iohannis și premierul Orban s-au gândit la generalul, mai nou ministrul Ciucă. Faptul că vorbim de un om care reprezintă viziunea Armatei asupra programului de modernizare, care a fost de la început prins în acest program, care știe piuliță cu piuliță ce se întâmplă acolo și care va reuși să pună în mișcare în doi-trei ani tot ceea ce a stagnat în patru-cinci ani în această temă ”2 la sută din PIB pentru modernizarea Armatei”.

El a explicat că în vechea logică de funcționare a relației ministru-Departament pentru Armamente în guvernarea PSD exista mereu un ”conflict structural”, care a determinat blocarea unor programe, luarea lor ”de la capăt” sau trimiterea în instanță a unor achiziții, unul din exemple fiind programul pentru corvete.

Lipsa și la acest moment a unui titular –secretar de stat la Departamentul pentru Armamente a fost explicată ca un  ”lucru care ține strict de agitația în care a fost prinsă și armata în contextul stărilor de urgență, alertă” și ca o situație care ”se va rezolva urgent”.

Investiția în F-16 e una de parcurs; A doua escadrilă se va forma mai repede 

Vicepreședintele Comisiei pentru Apărare a Camerei a spus că modul în care au fost livrate F-16 pentru prima escadrilă din Forțele Aeriene a fost ”greoi” din perspectiva celor care ”așteaptă progrese”, dar că formarea celei de a două escadrile va fi mai rapidă.

”(…) a ales o strategie în trei etape prin care ținta majoră de modernizare era generația a 5 a , cu alte cuvinte F-35 . Investiția în F-16 e o investiție de parcurs – care în domeniu poate să însemne două, trei decenii – găndită să ofere timp României să își schimbe piloții, să își pregătească piloți pentru logica de funcționare a F-ului, să îți schimbe toată tehnologia de suport pentru avioane, să își pregătească mecanici, o linie logistică pentru piese de schimb, acele piste despre care am văzut cât de importante sunt (…) strategia noastră a fost o strategie de infrastructură , de specialiști, piloți, mecanici  și de aparatură.

Modul în care au venit F-urile, greoi pentru cei care așteaptă progrese , reflectă acest efort de a moderniza pas cu pas elementele care sunt în spatele F-urilor, dar care sunt la fel de importante (…) au venit greu , dar lucrurile au mers înainte în pregătirea piloților , infrastructurii, în programul IAR care să pregătească piloți pentru F-16. Nu e timp pierdut dacă tragem linie și privim din perspectiva anului 2030.

(a doua escadrilă) Da, se va constitui mai repede, pentru că pe măsură ce am parcurs toate aceste etape care țin de infrastructură va fi mai ușor să integrăm strict partea de aparatură, strict partea tehnică.”

 Modernizarea Bazei aeriane ”MK”, un proiect de țară

Ovidiu Raețchi a precizat că aprobarea prealabilă de către Parlament a contractelor de achiziții pentru modernizarea Bazei 57 Aeriene Kogălniceanu au trecut prin Comisia pentru Apărare a Camerei fără opoziție din partea PSD și a apreciat că ”lucrurile au mers pe repede-înainte, pentru că în mod categoric vorbim despre un proiect  care este un proiect de țară pentru România.(…) Mihail Kogălniceanu este cea mai importantă bază aeriană și într-o continuă dezvoltare de potențial în cea mai fierbinte zonă probabil pentru Alianța Nord-Atlantică, alături de zona baltică și Polonia (…) Baza reprezintă barometrul modului în care se raportează SUA și NATO la securitatea României”.

El a adăugat că ministrul Apărării reprezintă o ”garanție a corectitudinii” în atribuirea acestor contracte.

SNAT nu va fi dezbătută cu ”ostilitatea uzuală” în Parlament

 Deputatul PNL a mai spus că noua Strategie Națională de Apărare a Țării nu va fi dezbătută cu ”ostilitatea uzuală” în Parlament, dar că ”este posbil ca parcursul parlamentar să nu fie așa rapid, întotdeauna strategia a stat în Comisii ceva”.

”În general, Strategia nu se politizează și nu se dezbate in extenso în Parlament, e un soi de cutumă (…) vine dinspre CSAT, presupune o asumare de viziune a președintelui Romăniei, este chintesența cunoștiințelor pe care președintele și structurile de Apărare le au (…) sunt oamenii cu cel mai mare nivel de informații din România (…) Indiferent cine a fost la putere s-a evitat o politizare și cred că și de data asta lucrurile vor merge înainte, pentru că asumarea făcută de președintele Iohannis pentru profilul României în NATO, modul în care abordează tema Mării Negre , tema Flancului de Est, relația cu Rusia – care este revoluționar pentru identitate de securitate a României – e unul care nu ar trebui murdărit de dezbateri politicianiste (…) Mesajul pe care trebuie să îl oferim pe plan extern este că România își asumă categoric această viziune.”

Drepturile militarilor, prioritatea Comisiei

Vicepreședintele Comisiei pentru Apărare a Camerei a anunțat la Umbrela Strategică Focus că  în maxim două săptămâni în circuitul parlamentar ”va intra o lege care rezolvă statutul veteranilor din teatrele de operații , îndelung așteptată și discutată, care să abordeze cu justă măsură sacrificiile pe care acești oameni le fac pentru țară”.

De asemenea, ”ar trebui să intre, pentru că Ministerul de Interne și Ministerul Apărării s-au pus de acord, o lege echitabilă a pensiilor, care să echilibreze nivelul veniturilor între cei care au venituri foarte mari – greu de explicat -și cei care au venituri foarte mici. Și asta se întâmplă în mod nedrept. (…) Următoarele luni vor fi dedicate drepturilor militarilor, în zonele unde avem restanțe”.

Ministrul Ciucă ”o să dea replici tari când e nevoie, o să fie prietenos când e cazul ”

Vorbind despre relația cu MApN și cu titularul ministrul Ciucă, deputatul PNL a spus că ” e greu să nu colaborezi bine cu un om care a luptat, a fost în teatre de operații, s-a aflat sub foc”.

”Aștept de la generalul Ciucă să rezolve cumva problema educației pentru generațiile tinere de decidenți politici, care nu au șansă, cum a avut-o el să facă armata, dimpotrivă fac parte din generațiile astea cărora li se reproșează că n-au trecut prin armată, că s-au dus direct la facultate, că nu știu cum e pe câmpul de luptă, că nu au ținut pușca sau pistolul în mână.

Ceea ce cred că generalul Ciucă poate face printr-un ordin de ministru este să stabilească un modul prin care toți tinerii politicieni , toți tinerii decidenți din zona Apărării Naționale să țină o lună, două, trei, arma în mână, să vadă cum e să fii în armată, să mergi la tragere, să-ți respecți superiorul, astfel ca atunci când iau decizii pentru militari să le ia înțelegând toate implicațiile. (…) Ministerul Apărării ar trebui să le dea șansa să se pregătească pentru a fi decidenți educați și în zona militară.”

Umbrela Strategică vă prezintă principalele remarci ale deputatului PNL Ovidiu Raețchi, vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților la Umbrela Strategică Focus: 

Efectele transformării Departamentului Armamente din MapN în Direcție Generală asupra programelor de achiziții ale Armatei

Categoric, efecte bune. Categoric lucrurile se vor mișca mai repede.

În vechea logică, care poate fi cumva înțeleasă, ideea era să se împartă, divizeze, echilibreze răspunderea între civili și militari. Armata venea și spunea ce are nevoie, ministrul venea cu o viziune mai degrabă a civilului, a politicianului care cunoaște și bugetele în ansamblu și își dădea OK-ul, urmând ca Departamentul să fie la rândul său un actor tehnic, care să arbitreze cumva între cele două viziuni

Or, s-a dovedit că în realitate, și în România politică, așa cum e ea, lucrul ăsta nu funcționează. Adică, Departamentul acționa ca un actor care de multe ori reprezenta o altă voință, o altă tabără de putere și mai mult bloca lucrurile

Din câte îmi amintesc, în ultimii ani, în fruntea Departamentului au fost repezentanți ai unor partide precum ALDE, care de multe ori exprimau viziunea președintelui PSD, domnul Liviu Dragnea, care nu era totuna cu viziunea ministrului PSD (…) Întotdeauna exista un conflict structural între ministrul PSD și Departament. Departamentul reflecta uneori viziunea lui Liviu Dragnea, cele două intrau în conflict și ne trezeam după 2-3-4 ani cu programele blocate, luate de la capăt sau trimise în instanță.

Un simptom al acestei incoerențe este situația corvetelor, care au fost anulate de vreo două ori și acum sunt în continuare în instanță deși reprezintă, din punctul meu de vedere prioritatea zero pentru zona zero de importanță militară, respectiv Marea Neagră.

Prin trecerea Departamentului într-o zonă de Direcție, care este coordonată de ministru, ministrul –care e un om care se pricepe la tehnică militară, cel puțin – își asumă un parcurs accelerat. Din punctul meu de vedere ăsta a și fost motivul pentru care președintele Iohannis și premierul Orban s-au gândit la generalul, mai nou ministrul Ciucă. Faptul că vorbim de un om care reprezintă viziunea Armatei asupra programului de modernizare, care a fost de la început prins în acest program, care știe piuliță cu piuliță ce se întâmplă acolo și care va reuși să pună în mișcare în doi-trei ani tot ceea ce a stagnat în patru-cinci ani în această temă ”2 la sută din PIB pentru modernizarea Armatei”.

Da, vom vedea efectele. Deja ele se văd. Lucrurile au mers repede, în noua formulă cred că vor merge și mai repede.

(lipsa unui secretat de stat pentru Armamente) E un lucru care ține strict de agitația în care a fost prinsă și armata în contextul stărilor de urgență, alertă și că se va rezolva urgent.

Ce are și ce îi lipsește noii Strategii Naționale de Apărare a Țării

(…) a fost o discuție despre ce îi lipsește, a fost o discuție foarte intensă.

Strategia arată, de fapt, o altă fază în dezvoltarea României și în amenințările cu care se confruntă România. E clar că ne confruntăm în momentul de față cu o amenințare militară mai pronunțată față de cea pe care am cunscut-o în ultimele etape, cicluri de definire a Strategiei de apărare.

Cred că putem vorbi de o consolidare a României ca stat (…) a devenit mai puternică, mai solidă, mai stabilă în ciuda momentelor dificile pe care le-am cunoscut chiar și în zona statului de drept

(…) a devenit foarte clar pentru România – și la nivel mondial _- cât de sofisticate și de grave pot fi amenințările atipice, emergente, pe care acum le băgam sau nu le băgam în seamă, le laum în serios sau nu le luam în serios, le treceam în Strategie pentru că așa făcea toată lumea sau uitam să le trecem. Pandemia cu care ne-am confruntat în acest an arată că oricând toate aceste amenințări (…) în Strategie sunt 10-15 puncte care vizează alte amenințări decât cele militare, de la zona cibernetică până la cea biologică, cu care ne confruntăm și acum, de la statul de drept și stabilitate până la problemele de libertate a presei până la cele de libertate a Internetului (…) au devenit atât de complexe și sofisticate încât capitolul dedicat lor devine din ce în ce mai amplu.

(…) noua Strategie separă foarte clar amenințarea militară – o spune răspicat și arată către Rusia mai explicit și mai limpede decât vreodată – separă foarte clar toate aceste amenințări alternative și emergente (…)

(…) din punct de vedere formal statutul corupției a fost ridicat de la situația de vulnerabilitate într-o zonă de risc și amenințare. Însă, cu toată lupta pe care a dus-o societatea românească de la Ordonanța 13 până la condamnarea lui Liviu Dragnea, statul de drept , societatea românească este mult mai sănătoasă și stabilă astăzi decât în urmă cu 10-15 ani, când într-adevăr se lupta cu un grup de oligarhi (…) Nu mai suntem acel tip de stat african, rămânând însă un stat levantin, unde corupția este bătrână și endemică.

(posibile modificări în Parlament) În general, Strategia nu se politizează și nu se dezbate in extenso în Parlament, e un soi de cutumă (…) vine dinspre CSAT, presupune o asumare de viziune a președintelui Romăniei, este chintesența cunoștiințelor pe care președintele și structurile de Apărare le au (…) sunt oamenii cu cel mai mare nivel de informații din România

Indiferent cine a fost la putere s-a evitat o politizare și cred că și de data asta lucrurile vor merge înainte, pentru că asumarea făcută de președintele Iohannis pentru profilul României în NATO, modul în care abordează tema Mării Negre , tema Flancului de Est, relația cu Rusia – care este revoluționar pentru identitate de securitate a României – e unul care nu ar trebui murdărit de dezbateri politicianiste (…) Mesajul pe care trebuie să îl oferim pe plan extern este că România își asumă categoric această viziune.

(…) e posbil ca parcursul parlamentar să nu fie așa rapid, întotdeauna strategia a stat în Comisii ceva , dar nu o văd dezbătută cu ostilitatea uzuală în Parlamentul României.

Contractele pentru modernizarea Bazei Aeriene 57 Mihail Kogălniceanu  

(scrisoarea de aprobare prealabilă) a fost în Comisii. (…) nu s-a întâmplat o opoziție la proeict din partea PSD, care reprezintă puterea parlamentară

Lucrurile au mers pe repede-înainte, pentru că în mod categoric vorbim despre un proiect care este un proiect de țară pentru România.

(…) Mihail Kogălniceanu este cea mai importantă bază aeriană și într-o continuă dezvoltare de potențial în cea mai fierbinte zonă probabil pentru Alianța Nord-Atlantică, alături de zona baltică și Polonia (…) Baza reprezintă barometrul modului în care se raportează SUA și NATO la securitatea României . Faptul că avem aceste investiții majore în bază arată că România se va concentra pe acea zonă și arată că alături de aliații săi își asumă un statut de actor principal al NATO la Marea Neagră.

În contextul în care Bulgaria e un stat cu o identitate mai complicată (…) în care Turcia are un joc (…) mai sofisticat , mai imprevizibil, România e în momentul de față actorul cel mai stabil identitar și politic al NATO și UE la Marea Neagră (…) trebuie să devină și un pilon din punct de vedere militar și asta trebuie să ne spună baza de la Kogălniceanu și de asta lucrurile se mișcă fără probleme în Parlament când e vorba de Bază (…)

(procedura de atribuire corectă, profesionistă, deasupra contestărilor) Dacă am un reper pentru corectitudine în momentul de față în România, atunci acel reper sunt militarii, și nu militarii la modul abstract, e de exemplu generalul Ciucă. (…) Vorbind de România actuală, nu interbelică, Armata și generalul Ciucă reprezintă o garanție a corectitudinii.

 Trei ani, un timp prea lung pentru formarea unei escadrile de F-16?

Trebuie se ne raportăm la strategia aleasă de România în momentul în care a început să își modernizeze flota aeriană.

(…) a ales o strategie în trei etape prin care ținta majoră de modernizare era generația a 5 a , cu alte cuvinte F-35 . Investiția în F-16 e o investiție de parcurs – care în domeniu poate să însemne două, trei decenii – găndită să ofere timp României să își schimbe piloții, să își pregătească piloți pentru logica de funcționare a F-ului, să îți schimbe toată tehnologia de suport pentru avioane, să își pregătească mecanici, o linie logistică pentru piese de schimb, acele piste despre care am văzut cât de importante sunt (…) strategia noastră a fost o strategie de infrastructură , de specialiști, piloți, mecanici  și de aparatură.

Modul în care au venit F-urile, greoi pentru cei care așteaptă progrese , reflectă acest efort de a moderniza pas cu pas elementele care sunt în spatele F-urilor, dar care sunt la fel de importante (…) au venit greu , dar lucrurile au mers înainte în pregătirea piloților , infrastructurii , în programul IAR care să pregătească piloți pentru F-16. Nu e timp pierdut dacă tragem linie și privim din perspectiva anului 2030.

(a doua escadrilă) Da, se va constitui mai repede, pentru că pe măsură ce am parcurs toate aceste etape care țin de infrastructură va fi mai ușor să integrăm strict partea de aparatură, strict partea tehnică.

Prioritatea definită în urmă cu mai bine de 12 ani a fost infrastructura și nu piesele. Am fi putut probabil să avem mai multe avioane de vânătoare dacă ne concentram strict pe achiziții de unități fără să ne uităm la piste, piloți, mentenanță, logistică (..) Mai trebuie să lăsăm vreo zece ani ca să înțelegem dacă această strategie a fost corectă și a funcționat.

Relația cu Ministerul Apărării Naționale și ministrul Nicolae Ciucă

Dacă am învățat un lucru, făcând parte din Comisia de Apărare, e că militarii, mai ales militarii care ajung la un nivel foarte înalt au caractere foarte frumoase, și caractere puternice. E greu să nu colaborezi bine cu un om care a luptat, a fost în teatre de operații, s-a aflat sub foc (…) Cu siguranță o să colaboreze bine cu Parlamentul, o să dea replici tari când e nevoie, o să fie prietenos și deschis atunci când e cazul

Aștept de la generalul Ciucă să rezolve cumva problema educației pentru generațiile tinere de decidenți politici, care nu au șansă, cum a avut-o el să facă armata, dimpotrivă fac parte din generațiile astea cărora li se reproșează că n-au trecut prin armată, că s-au dus direct la facultate, că nu știu cum e pe câmpul de luptă, că nu au ținut pușca sau pistolul în mână.

Ceea ce cred că generalul Ciucă poate face printr-un ordin de ministru este să stabilească un modul prin care toți tinerii politicieni , toți tinerii decidenți din zona Apărării Naționale să țină o lună, două, trei, arma în mână, să vadă cum e să fii în armată, să mergi la tragere, să-ți respecți superiorul, astfel ca atunci când iau decizii pentru militari să le ia înțelegând toate implicațiile. (…) Ministerul Apărării ar trebui să le dea șansa să se pregătească pentru a fi decidenți educați și în zona militară.

Ministerul trebuie să ofere în cadrul proiectului pentru Rezerva Voluntară posibilitatea pentru clasa politică să facă parte din aceasta. Fără drepturi și doar cu obligația de a învăța și de a fi capabili să își servească patria atunci când e nevoie.

Prioritățile Comisiei pentru Apărare a Camerei

”Infrastructura militară este o temă foarte importantă, poate și cea de transporturi (…) cei care vor trebui să ne sprijine în scenariul unei conflagrații până la un punct trebuie să vină pe șosele (…)

(…) au fost foarte importante pentru Comisie bazele militare (…) s-a aprobat și modernizarea bazei de la Cămpia Turzii , extrem de importantă nu doar pentru zona clasică, ci și pentru zona de drone care e în expansiune pentru România.

(…) Comandamentul de la Sibiu , care a fost acceptat de Parlament , au fost făcuți pași pentru infrastructură

Până la sfârșitul mandatului foarte importante vor fi legile care vizează drepturile militarilor. În maxim două săptămâni va intra o lege care rezolvă statutul veteranilor din teatrele de operații , îndelung așteptată și discutată, care să abordeze cu justă măsură sacrificiile pe care acești oameni le fac pentru țară

Ar trebui să intre, pentru că Ministerul de Interne și Ministerul Apărării s-au pus de acord, o lege echitabilă a pensiilor, care să echilibreze nivelul veniturilor între cei care au venituri foarte mari – greu de explicat -și cei care au venituri foarte mici. Și asta se întâmplă în mod nedrept. (…) Următoarele luni vor fi dedicate drepturilor militarilor, în zonele unde avem restanțe.”

Cine căștigă lupta între o dronă autonomă și un avion de vânătoare cu un echipaj uman

”(…) inteligența artificială nu poate concura creierul și ochiul uman (..) eu mizez pe avion, pe pilot, pentru că au la dispoziție cea mai spectaculoasă piesă de care au nevoie, care este ochiul și care este intuiția și integrarea tuturor acestor simțuri în creier (…) în ultimă instanță în spatele dronei stă tot un om, însă  cred că posibilitatea lui de a vedea, de a panorama este ceva mai mică și posibilitatea de reacție este ceva mai mică, pentru că durează să transporți pănă la un creier care nu îl recepționează integral împreună cu alte senzații pe care pilotul le are”

Primul general afro-american numit comandant al USAF

” (..) este o numire făcută într-un context de tensiune pe teme rasiale (..) probabil o numire care să dea un semnal de normalitate (…) dacă ne uităm în istorie, în primele unități de combatanți de afro-americani acceptați în armata americană avem unități care au mers către aviație (…) numirea e o recunoaștere a fantasticei tradiții pe care armata americană o are (..) e limpede că e un om care își va face treaba foarte bine, uitându-ne la cv-ul său (…) e un semnal social, necesar, inteligent , în același timp o numire absolut firească”

Ediția Umbrela Strategică Focus poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/umbrelastrategica/videos/1716454555204107/