IntelligenceȘtiri

Primul raport anual privind situația statului de drept în Uniunea Europeană. România, criticată

Umbrela Strategică
Sursa: European Union

Comisia Europeană a publicat, pe 30 septembrie, primul raport privind statul de drept în UE, ce include contribuții din partea fiecărui stat membru și abordează atât evoluțiile pozitive, cât și cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga UE. Raportul constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință.

Raportul analizează, de asemenea, evoluțiile pe care le-au antrenat măsurile de urgență luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Raportul evaluează patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.

Noul raport privind statul de drept își propune să lărgească setul de instrumente ale UE, adăugându-i un nou instrument cu rol preventiv, să lanseze o dezbatere cu toate părțile interesate și să pună bazele unei culturi a supremației legii în întreaga UE. Raportul ar trebui să fie pentru toate statele membre un prilej de a reflecta la cum pot fi soluționate problemele cu care se confruntă și cum pot învăța fiecare din experiențele celorlalți; raportul ar trebui, de asemenea, să arate cum poate fi consolidat în continuare statul de drept, cu respectarea deplină a sistemelor și a tradițiilor constituționale naționale.

Un domeniu major de îngrijorare evidențiat în raport este cel al subminării independenței sistemului judiciar, iar printre țările criticate în acest sens sunt Polonia, Ungaria, precum și Bulgaria, România, Croația și Slovacia.

Legile justiției, funcționarea CNA, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență sunt principalele probleme pe care Comisia Europeană le trece în dreptul României în raportul privind statul de drept în statele membre, relatează Radio Europa Liberă.

În schimb, raportul laudă societatea civilă pentru rolul important în apărarea domniei drept în România.

Documentul subliniază că, în 2020, Guvernul și-a reafirmat angajamentul de a îndrepta prin reforme judiciare măsurile cu impact negativ adoptate în perioada 2017-2019 ceea ce a condus la ameliorarea tensiunilor din sistemul judiciar.

Numirea unor noi procurori în funcțiile de conducere ale principalelor parchete poate contribui la o eficientizare a activității procurorilor, menționează raportul, care subliniază totuși că efectele pandemiei de coronavirus și apropierea de alegerile interne au dus la o întârziere în implementarea măsurilor dorite.

„Măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice, cum ar fi Secția pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Continuarea implementării acestor măsuri sporește incertitudinea pentru funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectele pe care le au împreună. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ personalul din cadrul sistemului de justiție, cu implicații asupra eficienței acestora”, se arată în documentul publicat miercuri de Comisia Europeană.

Executivul european amintește că România s-a angajat pentru implementarea unui cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea lărgită a actorilor instituționali naționali și locali, dar că toate măsurile și progresul înregistrat au fost puse sub semnul întrebării de reformele din perioada 2017-2019.

„Chiar dacă actualul context politic prezintă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile-cheie competente și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea unei experiențe solide a procurorilor și judecătorilor cu procese și hotărâri judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt”, mai arată documentul.

El reamintește de modificările care trebuie făcute la codurile penale, ca urmare a unor decizii date de Curtea Constituțională, care provoacă incertitudine în interiorul sistemului de justiție.

Deși admite că sunt în vigoare garanții legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul, Comisia Europeană subliniază apariția unor probleme în legătură cu implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

Aici este menționată transparența lipsa de transparență completă privind cine deține trusturi media pare a fi incompletă și lipsa resurselor o autoritate media de control eficientă.

Garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor, spune Comisia Europeană.

Ordonanțele de urgență adoptate în număr foarte mare reprezintă un nou minus pe care România îl înregistrează în raportul privind statul de drept.

„Ordonanțele de urgență ale Guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri”, se arată în raport.

Comisia Europeană a publicat, pe 30 septembrie, primul raport privind statul de drept în UE, ce include contribuții din partea fiecărui stat membru și abordează atât evoluțiile pozitive, cât și cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga UE. Raportul constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință.

Raportul analizează, de asemenea, evoluțiile pe care le-au antrenat măsurile de urgență luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Raportul evaluează patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.

Noul raport privind statul de drept își propune să lărgească setul de instrumente ale UE, adăugându-i un nou instrument cu rol preventiv, să lanseze o dezbatere cu toate părțile interesate și să pună bazele unei culturi a supremației legii în întreaga UE. Raportul ar trebui să fie pentru toate statele membre un prilej de a reflecta la cum pot fi soluționate problemele cu care se confruntă și cum pot învăța fiecare din experiențele celorlalți; raportul ar trebui, de asemenea, să arate cum poate fi consolidat în continuare statul de drept, cu respectarea deplină a sistemelor și a tradițiilor constituționale naționale.

Un domeniu major de îngrijorare evidențiat în raport este cel al subminării independenței sistemului judiciar, iar printre țările crticiate în acest sens sunt Polonia, Ungaria, precum și Bulgaria, România, Croația și Slovacia.

Legile justiției, funcționarea CNA, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență sunt principalele probleme pe care Comisia Europeană le trece în dreptul României în raportul privind statul de drept în statele membre, relatează Radio Europa Liberă.

În schimb, raportul laudă societatea civilă pentru rolul important în apărarea domniei drept în România.

Documentul subliniază că, în 2020, Guvernul și-a reafirmat angajamentul de a îndrepta prin reforme judiciare măsurile cu impact negativ adoptate în perioada 2017-2019 ceea ce a condus la ameliorarea tensiunilor din sistemul judiciar.

Numirea unor noi procurori în funcțiile de conducere ale principalelor parchete poate contribui la o eficientizare a activității procurorilor, menționează raportul, care subliniază totuși că efectele pandemiei de coronavirus și apropierea de alegerile interne au dus la o întârziere în implementarea măsurilor dorite.

„Măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice, cum ar fi Secția pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Continuarea implementării acestor măsuri sporește incertitudinea pentru funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectele pe care le au împreună. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ personalul din cadrul sistemului de justiție, cu implicații asupra eficienței acestora”, se arată în documentul publicat miercuri de Comisia Europeană.

Executivul european amintește că România s-a angajat pentru implementarea unui cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea lărgită a actorilor instituționali naționali și locali, dar că toate măsurile și progresul înregistrat au fost puse sub semnul întrebării de reformele din perioada 2017-2019.

„Chiar dacă actualul context politic prezintă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile-cheie competente și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea unei experiențe solide a procurorilor și judecătorilor cu procese și hotărâri judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt”, mai arată documentul.

El reamintește de modificările care trebuie făcute la codurile penale, ca urmare a unor decizii date de Curtea Constituțională, care provoacă incertitudine în interiorul sistemului de justiție.

Deși admite că sunt în vigoare garanții legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul, Comisia Europeană subliniază apariția unor probleme în legătură cu implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

Aici este menționată transparența lipsa de transparență completă privind cine deține trusturi media pare a fi incompletă și lipsa resurselor o autoritate media de control eficientă.

Garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor, spune Comisia Europeană.

Ordonanțele de urgență adoptate în număr foarte mare reprezintă un nou minus pe care România îl înregistrează în raportul privind statul de drept.

„Ordonanțele de urgență ale Guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri”, se arată în raport.

Recomandări