ApărareȘtiri

Planuri NATO pe flancul estic, blocate de opoziția Turciei, Ungariei

Sursa foto: Politico Europe

Turcia continuă să blocheze planurile NATO de consolidare a prezenței aliate în Polonia și statele baltice, iar reuniunile Comisiei Ucraina-NATO sunt în continuare blocate de Ungaria, ca urmare a divergențelor dintre Budapesta și Kiev pe tema unei legi a educației, despre care Budapesta spune că încalcă drepturile minorității maghiare care locuiește în Ucraina.

Mai mulți diplomați din țări NATO și un oficial militar francez au declarat miercuri că, deși Ankara a aprobat planul de consolidare prezenței aliate, cunoscut sub numele de Eagle Defender, Turcia nu a permis șefilor militari ai NATO să-l pună în aplicare, relatează agenția de știri Reuters.

Disputa, despre care Reuters a relatat prima dată în luna noiembrie, este un semn că disensiunile privind ofensiva turcă în Siria persistă, iar fricțiunile în legătură cu o strategie mai amplă a alianței nu au fost soluționate.

“Turcia refuză să accepte aceste planuri dacă nu recunoaștem PYD / PKK ca fiind o entitate teroristă”, a spus un oficial militar francez, referindu-se la grupările kurde din Siria, respectiv Turcia, pe care Ankara le consideră ca fiind organizații teroriste.

“Trebuie să arătăm solidaritate cu aliații estici și nu este acceptabil să blocăm aceste planuri”, a completat oficialul.

În cadrul summitului NATO din decembrie, președintele turc Tayyip Erdogan a fost de acord cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și alți lideri aliați să renunțe la astfel de cereri.

În toamna anului trecut, Turcia a declanșat o ofensivă în nordul Siriei, împotriva kurzilor sirieni, care au fost sprijiniți de SUA și alte state occidentale în lupta împotriva rețelei teroriste Stat Islamic.

Mai multe state NATO au condamnat ofensiva turcă în Siria, afirmând că subminează războiul împotriva Stat Islamic.

Miniștrii apărării NATO participă miercuri și joi la o videoconferință, iar unul dintre subiectele principale este cel al creșterii amenințării ruse ca urmare a dezvoltării de noi rachete ce pot fi echipate cu ogive nucleare.

Planul privind consolidarea prezenței NATO în statele baltice și Polonia, întocmit la cererea lor după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, nu are nicio influență directă asupra strategiei Turciei în Siria.

În colțul opus al flancului estic al NATO, problema blocării reuniunilor Comisiei Ucraina-NATO de către Ungaria nu a fost încă rezolvată, relatează agenția Interfax.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a declarat marți că speră să se găsească o soluție la această problemă, care persistă în pofida faptului că Ucraina a primit statutul partener cu oportunități sporite în relaţia cu NATO (Enhanced Opportunities Partners/EOP).

“Aliații NATO au decis să acorde acest statut Ucrainei, deoarece Ucraina a demonstrat că este un partener foarte valoros pentru NATO. Acesta este un mod de a aprofunda în continuare parteneriatul nostru cu Ucraina”, a afirmat Stoltenberg.

În ceea ce reuniunea la nivel de miniștri a Comisiei Ucraina-NATO, “problema nu a fost încă rezolvată. Acest lucru este încă de rezolvat și sper să găsim o soluție”, a afirmat Stoltenberg.

Disensiunile între cele două țări au legătură cu o lege ucraineană din 2017 care restricţionează utilizarea limbilor minorităţilor în şcoli. Budapesta susține că legea că încalcă drepturile minorității maghiare care locuiește în Ucraina.

Controversata lege, care vizează în mod special rusofonii, dar afectează și celelalte minorități etnice, inclusiv românii din Ucraina, a fost criticată atât de ce Budapesta, cât și de București.

În spetembrie 2019, cu ocazia unei întrevederii cu omologul său de la Kiev, Volodâmâr Zelenski, președintele Klaus Iohannis “a evidențiat că este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie diminuate”, potrivit unui comunicat al Administrație Prezidențiale de la București.