OPINIE: Coronavirusul și viitorii ayatollahi/ Despre alegerile din Iran, Carmen Gavrilă, jurnalist al RRA, pentru Umbrela Strategică

”Coronavirusul a influențat alegerile” – este mesajul cu care autoritățile iraniene au explicat prezența slabă la urne în alegerile parlamentare și cele pentru Adunarea Experților (organism care îl alege pe șeful statului – liderul suprem religios).

Regimul de la Teheran, în căutarea unei noi confirmări a legitimității sale, a pus pe seama inamicilor externi absenteismul, chiar dacă au calificat prezența la urne drept ”acceptabilă”.

Alte motive invocate pentru absenteism au fost ”vremea proastă și prăbușirea avionului ucrainean”.

Autoritățile au pus mai ales pe seama fricii de coronavirus, faptul că prezența la urne a fost de numai 42% – cea mai mică de la revoluția islamică din 1979 până acum, iar in capitala Teheran de unde au pornit mai toate protestele anti-regim, prezența la urne a fost de doar 25%. Și încă nu e foarte sigur că prezența la nivel național a fost de 42%, pentru că nu există observatori independenți iar numeroși iranieni susțin pe rețelele de socializare că de fapt procentul ar fi și mai mic și spun că nu frica de coronavirus i-a ținut departe de urne ci lipsa de motivație, de vreme ce Consiliul Gardienilor (organism cu membri aleși de liderul suprem religios care are putere de veto asupra oricărei candidaturi pentru o funcție publică) a respins peste jumătate dintre candidații înscriși în cursa electorală.

Pe deasupra, iranienii nu mai cred că Parlamentul ar avea o putere reală, după cum mi-a declarat un fost parlamentar iranian – ” E rușinos pentru istoria parlamentarismului mai ales că noi am avut în 1906 primul Parlament din regiune, în timpul dinastiei Qajar. Dar istoria noastră democratică a început mult mai devreme, prin mehestan -consiliile înțelepților din timpul imperiului Part. Acum e clar pentru iranieni că Parlamentul nu are o putere reală să legifereze și nu poate nici să ceară comisii de investigație asupra altor organisme de stat aflate în subordinea liderului suprem”.

Trebuie spus că în perioada menționată de fostul parlamentar iranian, când existau consilii ale înțelepților, religia dominantă în Persia era mazdeismul (cunoscut în Occident ca zoroastrism de la numele profetului acestei religii).

Prezența extrem de slabă la urne este o nouă lovitură de imagine la adresa regimului, a cărui popularitate a fost serios șubrezită de doborârea avionului ucrainean la începutul lunii ianuarie de către gărzile revoluționare Pasdaran, în care au murit 82 de iranieni, iar acum nemulțumirea este din nou în creștere din cauza felului în care autoritățile tratează problema infectărilor cu coronavirus.

Deja rețelele de socializare abundă de acuzații de incompetență la fel ca în cazul avionului ucrainean.

8 oameni au murit până acum în Iran din cauza coronavirusului iar numărul îmbolnăvirilor s-a ridicat la 43, cele mai multe în orașul sfânt Qom, loc de pelerinaj pentru șiiți din toată lumea, aflat la 120 de km de capitala Teheran. Ministerul iranian al Sănătății a anunțat că ar fi fost identificat pacientul zero – un om de afaceri iranian din Qom care călătorea frecvent în China.

Se pare că deși autoritățile au oprit toate zborurile dinspre și spre China, acesta a ajuns în Qom pe o rută ocolitoare. Această explicație este cea care a trezit furie și i-a făcut pe iranienii care folosesc rețelele de socializare să acuze autoritățile de incompetență pentru că Iranul a înregistrat tristul record de a avea cele mai multe decesuri din cauza virusului, în afara Chinei.

Abia recent, școlile din Teheran, Qom și alte orașe iraniene au fost închise dar numai până pe 25 februarie iar circulația spre Qom nu a fost oprită, autoritățile s-au mulțumit doar să recomande să fie evitate călătoriile spre orașele sfinte de pelerinaj din țară. Au fost închise și teatrele și anulate concertele.

Problema pe care o reclamă iranienii este că autoritățile nu informează transparent în legătură cu măsurile luate ori dacă există suficiente medicamente sau dacă au cerut sau nu ajutor internațional. Ba chiar mulți iranieni sunt convinși că numărul de bolnavi este mai mare decât cel anunțat oficial.

Între timp, Turcia și-a închis granița cu Iranul, a oprit circulația pe autostrăzile și căile ferate dintre cele două țări și a anulat toate zborurile din Iran spre Turcia.

Între timp, autoritățile iraniene se arată mai preocupate de rezultatele alegerilor parlamentare, care au adus în viitorul legislativ, deși cu puține voturi de la cetățeni, cel mai mare număr de ultraconservatori din 2004 până acum. Absenteismul a făcut ca viitorul Parlament să fie cu totul dominat de ultraconservatori care vor acționa în perfectă armonie cu instrucțiunile liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei.

De exemplu, toate cele 30 de locuri alocate capitalei în Parlament, au fost câștigate de un grup de ultraconservatori conduși de fostul primar al Teheranului, Mohammad Bagher Qalibaf, fost membru Pasdaran (armata gărzilor revoluționare în subordinea liderului suprem) și care va fi cel mai probabil viitorul președinte al Legislativului și chiar posibil candidat (după alte câteva încercări în anii trecuți) la alegerile prezidențiale din 2021.

În viitorul Parlament, moderații vor avea doar puțin peste 20 de locuri iar independenții aproape 30, restul vor merge la ultraconservatori. În circumscripțiile în care niciun candidat nu a adunat cel puțin 20% din voturi, se va ține un al doilea tur de scrutin în luna mai.

În ce privește Adunarea Experților, lucrurile stau la fel ca în cazul Paralamentului – o victorie pentru ultraconservatori.

Pe măsură ce actualul lider suprem, ayatollahul Khamenei a îmbătrânit (pe 19 aprilie face 81 de ani) și au tot apărut informații că are probleme mari de sănătate, importanța Adunării Experților a crescut, la fel dezbaterile publice despre acest organism. Speranța sau dezamăgirea mutor iranieni stă în acest organism pentru că regimul republicii islamice se poate sau nu reforma în funcție de cât de conservator este viitorul lider suprem religios.

Atât că previziunile legate de viitor sunt greu de făcut pentru că și Adunarea Experților funcționează extrem de netransparent cu excepția rarelor interviuri sau declarații făcute de membrii săi. Ce se știe clar este că în Constituția republicii islamice sunt două articole pe baza cărora funcționează două comisii ale Adunării Experților.

Un articol se referă la criteriile de alegere a liderului suprem religios ca de exemplu buna cunoaștere a jurisprudenței islamice și viziunea politică iar alt articol prevede că Adunarea îl alege pe lider. Primul articol prevedea inițial și ca liderul suprem să fie marja – adică sursă de inspirație religioasă.

Acestor marja li se spune și ”mari ayatollahi” și au dreptul să dea fatwa – adică instrucțiuni religioase. Așa a fost liderul revoluției islamice ayatollahul Khomeini și la fel este liderul spiritual irakian ayatollahul Ali Sistani.

Această prevedere constituțională a fost eliminată ca să poată fi ales actualul lider suprem iranian Ali Khamenei, pentru că la acel moment el nu era marja.

Potrivit unor membri ai Adunării Experților care au vorbit cu presa, se pare că ar exista și o sub-comisie secretă formată din doar 3 membri, după ce Khamenei ar fi cerut acum peste 10 ani ca Adunarea să aibă în permanență o listă de 10 potențiali candidați pentru postul suprem, astfel încât Iranul să aibă rapid un nou lider în cazul decesului actualului iar regimul republicii islamice să nu fie slăbit de tranziție. Comisia ar fi fost însărcinată tocmai cu realizarea acestei liste.

Potrivit ayatollahului Morteza Moqtadai, membru în Adunarea Experților, comisia secretă s-ar întâni în fiecare săptămână pentru a analiza în permanență potențiali candidați dar documentele și componența comisiei sunt secrete, inclusiv pentru restul membrilor Adunării. Membrii comisiei chiar fac vizite acasă la potențialii lideri supremi, fac interviuri cu ei despre politica internă, cea externă și le studiază comportamentul domestic și familia pentru a stabili că totul e în perfectă armonie islamică.

Fostul președinte Akbar Hashemi Rafsanjani și președinte al Adunării, un adeversar declarat al lui Khamenei, a încercat, înainte să moară în ianuarie 2017, să reformeze Adunarea Experților și să introducă, cu ocazia alegerilor din 2016, o serie de membri moderați și chiar reformiști, precum Hassan Khomeni, fiul fondatorului republicii islamice Ruhollah Khomeini (paradoxal, mai toți copii sau nepoții lui Khomeini au opțiuni fie moderate fie de-a dreptul reformist-democratice).

Unii dintre clericii propuși de Rafsanjani, în 2016, între care Hassan Khomeini, au sugerat chiar separarea religiei de stat, iar acesta este în Iran un mesaj cu totul reformist și revoluționar, o temă care este dezbătură încă de la înființarea republicii islamice, e drept mai mult aluziv pentru că politicienii, activiștii sau clericii care au sugerat acest lucru au ajuns fie marginalizați politic fie au fost închiși sau trimiși în arest la domiciliu pentru toată viața (ca marele ayatollah și marja Ali Montazeri).

Până la urmă Hassan Khomeini a fost atunci respins de Consiliul Gardienilor iar Rafsanjani a refăcut lista introducând și clerici mai conservatori, ca să obțină acordul Consiliului Gardienilor. Rafsanjani a reușit astfel să introducă în Adunarea Experților câțiva clerici cu opțiuni mai liberale și a blocat intrarea unor clerici extrem de ultraconservatori, apropiați ai actualului lider suprem și considerați mai radicali decât chiar Khamenei.

Adunarea are acum o minoritate moderată care va scădea și mai mult după alegerile recente.

Scrutinul din 21 februarie a adus în Adunare și acei clerici extrem de conservatori care au ratat etapa din 2016. În plus, președintele Adunării este acum un inamic al lui Rafsanjani, ayatollahul Ahmad Jannati, dușmanul declarat al secularismului nu doar în Iran ci oriunde în spațiul Islamic și membru fondator al seminarului Haghani din orașul Qom (sfânt pentru șiiți) la care sunt pregătiți cei mai mulți dintre funcționarii instituțiilor politice și religioase iraniene.