ApărareCategorie PrincipalăInfrastructurăȘtiri

OPINIE: Ambiții mari pentru apărarea UE fragmentată – Carmen Gavrilă, jurnalist al RRA, pentru Umbrela Strategică

Sursa: Facebook

Apararea europeana este fragmentată, nu există suficient angajament operațional iar multe capacități sunt dublate inutil – arată raportul Procesului de revizuire anuală coordonată a apărării, analizat ieri (n.r -20 noiembrie), la reuniunea miniștrilor apărării din Uniunea Europeană.

Miniștrii au aprobat  ieri bugetul de 36 de milioane de euro al Agenţiei Europene de Apărare pentru anul viitor și Cadrul tri-anual de planificare pentru perioada 2021-2023 . Tot ieri a fost lasanta asa-numita ”Busola Strategica”, document de orientare strategică în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, care deocamdată este clasificat si au fost analizate concluziile procesului de revizuire a Cooperării Structurate Permanente (PESCO).

Raportul Procesului de Revizuire Anuala Coordonata a Apararii (CARD) a fost primul de acest fel evaluat de miniștrii europeni ai apărării iar concluzia este că, în esență, apărarea europeană mai are nevoie de timp și coordonare ca să functioneze așa cum își doresc, în principiu, statele membre.

Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Josep Borrell, a insistat pe ceea ce a numit ”partea care devine tot mai plină a paharului” și a explicat că raportul identifica 100 de oportunități concrete de colaborare pentru a corecta actualele lipsuri.

De exemplu, a spus Josep Borrell, în timp ce SUA au un singur tip principal de tanc, europenii au 16, iar în ce privește navele de luptă, americanii au 4 tipuri în vreme ce europenii au 30 – ceea ce face foarte dificil ca aceste capacități europene să devină interoperabile, plus că și costurile sunt mai mari.

Toate aceste slăbiciuni ale apărării Uniunii ca întreg se suprapun pe apelurile tot mai insistente la autonomie strategică, dar, după cum a remarcat Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, în acest moment multe state membre înțeleg în mod diferit înseamnă asta. Josep Borrell a spus că e clar, însă, ce nu înseamnă autonomia strategica și anume – nu înseamnă părăsirea NATO sau a parteneriatului strategic cu Statele Unite. Josep Borrell a explicat, fluturând o mască chirurgicală, și ce înseamnă dependența, aluzie la debutul pandemiei și măștile din China.

Nu vrem să fim dependenți, mai ales în anumite domenii, eram dependenți de un lucru simplu de produs, eram dependenti de o singura sursa de măști chirurgicale, în continuare suntem dependenți de produse farmaceutice și putem fi dependenți de materii brute. Trebuie să nu fim dependenți de o anume tehnologie și să fim capabili să ne apărăm valorile și interesele cu ajutorul unui set extins de instrumente” a insistat Borrell.

Întrebat despre posibilitatea ca Ungaria și Polonia să nu participe la viitoare proiecte de apărare, pentru că blochează pachetul financiar de relansare a UE, și dacă asta ar afecta apărarea europeană, Josep Borrell a spus ca apararea UE se poate dezvolta și fără aceste doua state membre, atât că acesta trebuie să fie un proiect comun și că oricum nu se va ajunge la așa ceva pentru că președinția germană a Uniunii va obține o deblocare a situației.

Nici concluziile procesului de revizuire a Cooperării Structurate Permanente (PESCO) nu sunt la superlativ dar Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Josep Borrell, a explicat ca inițiativa are doar 3 ani vechime și deci mai e nevoie de timp, mai ales că pentru 26 de proiecte rezultatele vor putea fi măsurate abia în 2025, atunci când vor ajunge la maturitate din punct de vedere al capacității operaționale.

Concluziile privind PESCO ofera și o serie de recomandări pentru următoarea fază, adică 2021-2025, în ce privește țintele generale, cele de politici, proiecte și stimulente. Josep Borrell a explicat că e nevoie de angajamente mai ferme, rezultate concrete și livrate până în 2025.

Documentul recomandă utilizarea sistematică a instrumentelor europene de apărare în procesele naționale de planificare, întărirea eficienței operaționale a UE și dezvoltarea de capabilități.

Inițiativa PESCO a fost lansată în decembrie 2017 și este un cadru în care statele membre UE pot, dacă vor, să dezvolte împreună capacități de apărare, să investească în proiecte comune și să își îmbunătățească disponibilitatea operațională. În prezent există 46 de proiecte de colaborare în cadrul PESCO.

La Cooperarea Structurată Permanentă participă Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, CIpru, Estonia, FInlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. La începutul acestei luni, Consiliul de miniștri a stabilit condițiile generale în baza cărora, pe viitor, la poiecte PESCO pot participa și țări din afara UE.

# Carmen Gavrila este jurnalist Radio România, specializat în afaceri europene și externe, cu accent pe Orientul Mijlociu. A urmat Facultatea de Limbi Străine/ Persană-Engleză la Universitatea București. În 2013 a publicat volumul Revolta Orientului, la editura Polirom. În ultimii 16 ani a fost corespondent al Radio Romania în Orientul Mijlociu, în țări ca Iran, Liban, Egipt sau Afganistan.