Ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, susține că prăbușirea Uniunii Sovietice a fost o încălcarea a „voinței întregului popor”, citând în acest sens rezultatul unui controversat referendum din 1991 – boicotat de Republica Moldova și alte țări sovietice – în care majoritatea populației a votat pentru conservarea federației. Însă, pentru multe popoare, destrămarea URSS a însemnat evadarea din “închisoarea popoarelor”, un termen aplicat Rusiei țariste de teoreticienii comunismului bolșevic, dar care a fost ulterior folosit de disidenții sovietici – inclusiv moldoveni (Nichita Smochină, Nicolae Lupan) – pentru a caracteriza chiar Uniunea Sovietică.
“Rezultatele referendumului nu au fost doar interesante, ci uimitoare: majoritatea covârșitoare a poporului sovietic a vorbit în favoarea conservării Uniunii Sovietice”, a declarat Gorbaciov, pentru agenția de știri Interfax, potrivit The Moscow Times.
“Așa a fost încălcată voința poporului. Distrugerea Uniunii Sovietice nu a fost altceva decât o încălcare a voinței întregului popor”, a subliniat fostul președinte sovietic.
La începutul anului 1991, Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice a aprobat conținutul întrebării pentru primul și ultimul referendum din întreaga istorie a URSS. Cetățenii sovietici trebuiau să decidă dacă doreau păstrarea Uniunii „ca federație înnoită a republicilor suverane egale în drepturi, în care vor fi garantate în deplină măsură drepturile și libertățile omului, indiferent de naționalitate”, afirmă istoricul Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, citat de Radio Europa Liberă.
Unele republici, precum cele baltice, Georgia, Armenia și Republica Moldova, au boicotat referendumul, ce s-a desfășurat pe 19 martie 1991, iar Rusia și Ucraina au inclus pe buletinul de vot întrebări suplimentare vizând consolidarea sprijinului popular pentru suveranitatea lor națională. Peste 76% sau 113,5 milioane de cetățeni sovietici au votat atunci „pentru”, iar circa 22% sau 32,4 de milioane de oameni au votat „împotrivă”, a adăugat istoricul.
“Dacă Gorbaciov interpreta aceste rezultate ca pe un vot covârșitor în vederea înnoirii URSS, conservatorii dimpotrivă considerau că au obținut sprijinul pentru menținerea vechii Uniunii Sovietice”, a explicat Gheorghe Cojocaru.
“Neparticiparea la referendumul de acum trei decenii a dat un semnal politic clar că Republica Moldova, alături de alte republici, nu mai dorea să-și lege soarta de «federația înnoită» sovietică și că rămânea fidelă cursului spre suveranitate și independență națională”, a subliniat directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei.
Declinul economic și social și crizele politice, care au culminat cu o lovitură de stat eșuată în 1991, au grăbit prăbușirea Uniunii Sovietice. Pe 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei și Belarusului au semnat acordurile de la Belavezha, prin care URSS înceta să mai existe.
Într-un discurs din 2005, președintele rus Vladimir Putin a numit prăbușirea Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică” a secolului al XX-lea.
