• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Iran – alegeri nucleare

    Umbrela Strategică Umbrela Strategică -

    De obicei se simte un freamăt în aer în perioada alegerilor, mai ales a celor prezidențiale, dar acum, parcă și posterele electorale sunt mai puține iar discuțiile la un ceai ori la cumpărături au legătură mai mult cu perspectivele de reactivare a acordului nuclear decât cu competiția electorală, scrie jurnalista Carmen Gavrilă (RRA), într-un comentariu pentru Umbrela Strategică.

    ”Nu mai e atmosfera pe care o știai pe străzi”, îmi povestește Simin, ”s-a mutat totul pe Clubhouse”. Însă și online, cel puțin până acum, pare să se fi dus vremea campaniilor inspirate, pline de umor și ingenioase ori a clip-urilor virale de la alegerile din anii trecuți. Asta și pentru că tabăra liberală, sau cum i se spune în Occident – reformistă, a devenit tot mai irelevantă.

    Deși inițial s-au înscris în cursă aproape 600 de candidați, din care 40 de femei, Consiliul Gardienilor a scurtat la 7 lista ca să rămâna numai cei cu un CV ”corect islamic”. Consiliul Gardienilor este o instituție cu membri aleși de liderul suprem religios care are putere de veto asupra oricărei candidaturi pentru o funcție publică, prin urmare, votul popular este parțial pentru că clericii din Consiliu oferă iranienilor o listă limitată de opțiuni.

    La fiecare scrutin prezidențial, toată lumea e cu ochii pe mesajele liderului suprem religios ayatollahul Ali Khamenei, ca să afle către care candidat înclină. De data aceasta, Khameni nici măcar nu a încercat să disimuleze că îl susține pe Ebrahim Raisi, un ultraconservator care a fost acum 4 ani contracandidatul actualului presedinte Hassan Rouhani.

    Singurul care putea să îi pună probleme lui Raisi este un fost conservator devenit ceva mai moderat, Ali Larijani, cu o prezență veche în politica republicii islamice dar a cărui candidatură, spre surpriza tuturor, a fost respinsă de Consiliul Gardienilor.

    Pe rețelele de socializare se glumește că Larijani a deranjat sistemul atunci când a spus, într-o dezbatere pe Clubhouse, că hejab-ul (vălul islamic obligatoriu în Iran) este o trăsătură culturală, nu ține de religie. Asta în condițiile în care, liderul revoluției islamice Ruhollah Khomeini a reintrodus obligația femeilor de a purta văl, cu argumente religioase, nu culturale.

    Ali Larijani, fost director al televiziunii publice iraniene și înrudit cu liderul suprem ayatollahul Khamenei, ca politician evoluat în și definit de sistemul republicii islamice, nu a dat semne de răzvrătire ori indignare și a transmis pe twitter că e mulțumit de procedura Consiliului de atestare a candidaților și i-a îndemnat pe iranieni să iasă la urne.

    E drept că între timp, cel mai probabil, Larijani așteaptă o intervenție a liderului supreme Ali Khamenei, care pentru a proiecta o imagine de arbitru politic incluziv, a mai intervenit în trecut ca să ceară aprobarea candidaturii unor politicieni respinși de Consiliul Gardienilor.

    Și favoritul cursei prezindețiale, ultraconservatorul Ebrahim Raisi s-a grăbit să anunțe, tot pe Twitter, că deja e în discuții cu membrii Consiliului pentru a-i convinge că e nevoie de o cursa electorală mai competitivă și deci de o mai mare diversitate politică în rândul candidaților.

    Mulți iranieni au reacționat la lista de candidați a Consiliului și la jocul declarațiilor cu ironii și meme, ca de exemplu o imagine care îl arată pe Ebrahim Raisi în două ipostaze la 4 pupitre de candidați numerotate diferit, aluzie la faptul că de fapt în 18 iunie există un singur candidat de ales.

    Campania electorală până acum are două mari teme, strâns legate : reactivarea acordului nuclear și criza economică. Economia iraniană, în mare parte dependentă de exportul de hidrocarburi, era oricum sufocată de o multitudine de subvenții de stat, de corupție, de decizii administrative haotice ori șovăielnice și de o lipsă acută de investiții publice și private iar seria de sancțiuni de la administrația Trump a limitat și mai mult posibilitățile de redresare.

    Și peste toate, pandemia de covid19 și perspectivele slabe de vaccinare în masă, în pofida mesajelor triumfaliste care cam o dată la o lună dau ca iminent un vaccin produs de Iran și a promisiunilor chinezești sau rusești.

    ”Aproape de fiecare dată am ales răul mai mic, ne-am săturat”, mi-a spus Simin. La fiecare scrutin i-am auzit pe iranieni spunând asta iar procentele prezenței la urne au fost tot mai mici, din 4 în 4 ani. Asta și pentru că liberalii/reformiștii au dezamăgit crunt, incapabili să pună în practică sloganurile frumoase și repetate fără acoperire din anii 90 până acum dar și pentru că regimul i-a blocat și marginalizat constant, până i-a împins spre irelevanță politică.

    Iar odată cu liberalii, departe de urne stau și cei mai mulți tineri.

    Anul acesta din nou se aud apeluri la boicotarea alegerilor, inclusiv printr-un hashtag popular în farsi care s-ar traduce ”votez să nu votez”, apeluri care au prins mai ales în categoria celor peste 25 de ani, tot mai convinși că puterea reală a dispărut din zona demnitarilor aleși și se concentrează în mâinile instituțiilor cu membri numiți din interiorul sistemului, fără vot popular.

    Într-o scrisoare deschisă, 230 de activiști iranieni au îndemnat la boicotarea alegerilor anul acesta, ca să încerce să forțeze autoritățile să abordeze lunga listă de nemulțumiri în creștere, de la corupție, la nepotism, la incompetență, proastă administrare, economia în ruine și restricționarea libertăților sociale.

    O eventuală boicotare de amploare poate să lovească într-o zonă sensibilă pentru regim, care e dintotdeauna profund preocupat de prezența la urne. Atunci când prezența e semnificativă, este prezentată ca o legitimare a republicii islamice, indiferent către cine s-au dus voturile cele mai multe. Însă, la ultimul scrutin, cel parlamentar din februarie 2020, prezența scăzută a fost oficial justificată prin frica de covid19, care la nevoie ar putea fi invocată și anul acesta.

    Iranienii obișnuiți par mai preocupați de negocierile pentru acordul nuclear decât de campania electorală pentru prezidențiale și pe rețelele de socializare mulți au răsuflat ușurați după ce Teheranul și Agenția Internațională pentru Energie Atomică au stabilit să extindă cu o lună o înțelegere de monitorizare parțială a activităților nucleare iraniene pentru a oferi mai mult timp de negociere parților semnatare ale acordului din 2015 și din care fostul președinte american Donald Trump a scos Statele Unite.

    În prezent au loc negocieri dificile pentru reaplicarea acordului, în conditiile în care republica islamică vrea mai întâi ridicarea tuturor sancțiunilor americane, iar administrația Biden dorește ca simultan, nu progresiv, Iranul să aplice limitările impuse de acord asupra activităților de îmbogățire a uraniului.

    Noul termen pentru monitorizare expiră pe 24 iunie, după alegerile prezidențiale din Iran.

    Prelungirea perioadei de monitorizare parțială oferă o la fel de parțială șansă ca negocierea pentru aplicarea completă a acordului nuclear să se încheie cu succes până la prezidentialele iraniene din 18 iunie. E vorba de o șansă, nu de o garanție, dat fiind că până acum discuțiile au înaintat greu și cu progrese puține, deși ceva mai multă speranță a reieșit din declarațiile de după runda de săptămâna trecută.

    La prima vedere, Statele Unite dar și europenii se grăbesc să încheie cu succes negocierile înainte de alegerile iraniene, pentru că sunt șanse mari ca viitorul președinte iranian să fie un ultraconservator mult mai rigid în dialog decât actualul președinte considerat relativ moderat, Hassan Rouhani. Public, administrația Biden a sugerat că preferă o revenire solid negociată și cu rezultate de durată chiar daca asta ar însemna ca discuțiile să nu se încheie înainte de data alegerilor din Iran.

    Regimul de la Teheran nu pare deloc grăbit deși situația economică este tot mai sumbră, cu somaj extrem de ridicat, o inflație care a aruncat în aer toate prețurile și lipsuri grave în materie de medicamente și echipamente medicale în plină pandemie de covid19.

    Totuși, liderul suprem religios ayatollahul Ali Khamenei, cel care de altfel este cel mai puternic om în stat în republica islamică, a permis negocierile pentru că se pare că vrea, ca parte a unei strategii pe termen mai lung, să se vadă efecte pozitive destul de rapide în economie, imediat ce candidatul preferat de el, ultraconservatorul Ebrahim Raisi, ar ajunge în fotoliul de președinte (președintele în republica islamică are atribuții de premier).

    Un suflu nou în economia iraniană, dat de ridicarea sancțiunilor pe baza acordului nuclear, ar oferi viitorului președinte posibilitatea de a avea maximum-ul constituțional de doua mandate consecutive. Asta ar însemna 8 ani în care toate instituțiile cheie din republica islamică ar fi controlate de conservatori și ultraconservatori iar, fără vreun eveniment ieșit din comun (unii iranieni ar zice fără un miracol) orice tentativă, măcar declarativă, de reformare a regimului republicii islamice, ar fi complet eliminată.

    Așadar, motivat pentru discuții de reaplicare a acordului este și regimul islamic atât că echipa de negociere va fi cel mai probabil alta, mai rigidă, după instalarea noului guvern în vară și evident, orice posibilitate de a aborda teme ca programul balistic al republicii islamice ori aliații non-statali ai Iranului ca Hezbollah, Hamas ori houthi din Yemen, va fi exclusă.

    Te-ar mai putea interesa

    MApN va da mai mulți bani pentru cazarea personalul român de la Comandamentul Suprem Aliat din Europa- SHAPE US Marine Corps a ales prototipul GDLS pentru programul Vehicule de Recunoaștere Avansată (ARV) Infracțiunile cibernetice sunt tot mai sofisticate, dar utilizatorii rămân vulnerabili și la trucurile vechi ale hackerilor – HP

    Ultimele știri

    Unitatea 2 de la Cernavodă s-a deconectat automat de la SEN, nu au fost afectate funcțiile de securitate nucleară Ministerul Energiei cere aprobare pentru închiderea definitivă a minei Paroșeni Concursul drone-antidrone al PatriotFest este sprijinit de MApN, MAI SRI, STS și SPP