ApărareȘtiri

Infrastructura țărilor din regiunea Mării Negre este inadecvată pentru a primi mai multe trupe americane – experți

Sursa: US Army

După decizia președintelui Donald Trump de a retrage aproximativ 12.000 de militari americani din Germania, oficialii de la Washington au indicat că o parte din aceste trupe vor fi dislocate prin rotație pe flancul sud-estic al NATO, inclusiv în România. Însă, analiști, citați de publicația Washington Examiner, au explicat că probabil vor trece mulți ani până când țările din zona pontică vor avea infrastructura necesară pentru a găzdui pe termen lung mai multe trupe americane.

Luna trecută, secretarul Apărării de la Washington, Mark Esper, a confirmat că Pentagonul poartă discuții cu o serie de țări din Europa de Est, inclusiv România și Bulgaria, cu privire la dislocare a mii de militari americani mai aproape de Rusia.

“De fapt, de la … semnarea acordului de cooperare în domeniul apărării cu Polonia, întâlnirile mele recente cu miniștrii apărării din România și Bulgaria și corespondența primită de la statele baltice, există acum o oportunitate reală de a păstra Regimentul 2 Cavalerie în unele dintre aceste țări în mod durabil”, a afirmat Esper pe 20 octombrie.

Regimentul 2 de Cavalerie este prima și (momentan) singura unitate din armată SUA care este echipată cu vehicule blindate Stryker cu armament antitanc îmbunătățit.

“Nu există nicio cale ca în acest moment țările din zona baltică și la Marea Neagră, România, să aibă capacitatea de găzdui un influx sporit și de durată de forțe SUA prin rotație”, a afirmat analistul Luke Coffey de la Heritage Foundation.

La rândul său, Dr. Pal Dunay, un expert în securitate europeană de la Centrul George C. Marshall, a declarat că acțiunile de descurajare trebuie să implice trupe, iar Rusia este dornică să-și recapete influența pe care a avea în perioada postbelică în zona Mării Negre.

“Marea Neagră este atât de importantă din punct de vedere strategic”, a afirmat Dunay. “De aceea suntem un pic îngrijorați că într-o zi ne vom trezi cu rușii ocupând Odesa sau alte porturi”, a adăugat analistul.

În România sunt prezenți, prin rotație, aproximativ 800 de militari în mai multe puncte strategice, cum ar fi baza aeriană Mihail Kogalniceanu sau la Deveselu.

În Bulgaria sunt prezenți mult mai puțini militari americani, numărul acestora fluctuează în funcție exercițiile de antrenament desfășurate în țara vecină.

Dunay, care a menționat corupția și fragilitatea democrației din Bulgaria, a afirmat că în acest moment este relativ dificilă colaborarea diplomatică cu Sofia.

“Bulgarii nu sunt un aliat bun, dar România este un aliat foarte bun, iar România merită întăriri și asigurări”, a spus Dunay.

“După ocuparea Crimeei, Federația Rusă s-a apropiat semnificativ din punct de vedere fizic de frontierele României”, a spus Dunay. “Există o mare prezență americană lângă Constanța, în România, pe coasta Mării Negre, care, desigur, ajută la descurajarea [Rusiei]”.

Însă, dislocarea trupelor americane în Marea Neagră este împiedicată de infrastructura limitată, care datează din epoca sovietică, dar, potrivit lui Dunay, acest lucru ar crea, de asemenea, o mare neliniște la Moscova.

“Astfel de măsuri sunt extrem de simbolice și inacceptabile pentru Rusia”, a adăugat Dunay.

În acest sens, analistul a menționat că navele americane care navighează în Marea Neagră sunt deseori ținta unor manevre neprietenoase din partea forțelor ruse.

“Sunt cu adevărat speriat că într-o zi vom avea un moment când vom pierde controlul. Și acela nu va fi un moment plăcut”, a avertizat Dunay.

Dislocarea acestor trupe mai aproape de Rusia face parte dintr-o strategie mai largă de apropiere de frontiera estică a NATO.

În ultimele luni, Marea Neagră a cunoscut o intensificare fără precedent a activităților militare ale forțele aeronavele ale Rusiei, dar și ale țărilor NATO, în special SUA, fiind înregistrate numeroase exerciții și zboruri de recunoaștere, dar și interacțiuni tensionate între cele două părți.

SUA au realizat investiții semnificative în România pentru a asigura condițiile necesare unei prezențe extinse a forțelor americane în țara noastră, în special în bazele aeriene Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, ultima considerată un potențial hub al Forțelor Aeriene SUA în regiunea pontică.

De altfel, Forțele Aeriene ale SUA au solicitat anul acesta o sumă de 130 de milioane de dolari pentru lucrări majore de îmbunătățire a bazei Câmpia Turzii, indicând că, fără îmbunătățiri, aviația americană ar fi limitată în ceea ce poate disloca la Câmpia Turzii, lucru ce ar afecta capacitatea forțelor americane din regiune de a-și îndeplini cu succes misiunile.

Acesta ar urma să fie cel mai amplu proiect de construcție militară în străinătate finanțat prin Inițiativa europeană pentru Descurajare, un program al Pentagonului lansat în iunie 2014, la scurt timp după ce Rusia a anexat regiunea Crimeea.

Investițiile au scopul de a realiza piste pentru transport mărfuri periculoase, hangare suplimentare de staționare pentru avioane de vânătoare, depozite de combustibil și un depozit de suport pentru un sistem de bază aeriană dislocabilă (deployable air base system – DABS).

„În ceea ce privește Rusia, vom deplasa efectiv forțele mai spre est, urmând cei mai noi membri ai alianței. Preconizăm mai multe forțe prin rotație în regiunea Mării Negre, în mod particular în România”, a declarat Esper în cadrul unui interviu online la Forumul Aspen de Securitate, pe data de 4 august.

De asemenea, săptămâna trecută, militarii Brigăzii 1 blindate (Armored Brigade Combat Team – ABCT) din cadrul Diviziei 1 Cavalerie (SUA) au sosit pe aeroporturi din România, Polonia și Germania.

Brigada 1 Blindată – poreclită “Ironhorse” – va înlocui Brigada 2 Blindată din cadrul Diviziei a 3-a de infanterie (SUA) și va staționa în Europa timp de nouă luni, în cadrul Operațiunii Atlantic Resolve, urmând să participe la aplicații multinaționale în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Operațiunea Atlantic Resolve consolidează pregătirea, sporește interoperabilitatea și îmbunătățește legăturile dintre forțele militare aliate și partenere prin intermediul unor evenimente multinaționale de antrenament.