ApărareCategorie PrincipalăInfrastructurăIntelligenceȘtiri

GlobalCorpWeek: Dependența SUA de minerale rare din China îngrijorează Pentagonul; Doritorii de drone

Sursa: EDA
  • Pentagonul atacă monopolul Chinei asupra pământurilor rare utilizate pentru industria de înaltă tehnologie, inclusiv în sectorul apărării;
  • Lockheed promite să injecteze 16,9 miliarde de dolari în economia canadiană cu condiția ca Ottawa să aleagă F-35;
  • Pierderi cumulate de 11 miliarde USD din cauza COVID-19 pentru sectorul apărării din SUA;
  • Serbia are putea achiziționa un sistem antiaerian din China. Accentuarea competiției între Rusia și China pe piața armamentului?
  • Industria militară rusă anunță ca livrat zeci de blindate armatei ruse în primul semestru al anului 2020;
  • Firma Aerostar Bacău, desemnată oficial Centru de Mentenață pentru avioanele F- 16 românești;
  • Damen concediază 870 de angajați din România în cadrul unui plan de reorganizare;
  • Pentagonul va cheltui aproximativ un miliard de dolari pe an pentru lansarea de sateliți militari între 2022-2027. SpaceX și ULA (Boeing + Lockheed) sunt marii câștigători;
  • SRI face licitație pentru echipamente hardware și software în valoare de 129 de milioane de lei;
  • Statele NATO din Europa de Est, inclusiv România, interesate să cumpere drone pentru protecția frontierelor;
  • Senatorii americani vor să interzică exportul de drone militare avansate, cu excepția țărilor NATO și unor aliați apropiați;
  • Microdrone militare ce pot fi lansate manual sau cu ajutorul unui lansator de grenade, prezentate de o firmă din Israel.

#Umbrela Strategică vă prezintă o sinteză a principalelor știri de business din industria apărării din săptămână precedentă:

Sursa: Money Morning

Pentagonul vrea să pună capăt dependenței SUA de resursele naturale rare importate din China

În contextul accentuării tensiunilor sino-americane și ambiția regimului de la Beijing de a deveni lider mondial al industriei de înaltă tehnologie, Pentagonul pare decis să pună capăt dependenței Statelor Unite de elementele chimice din categoria pământurilor rare importate din China, relatează publicația online Politico.

În acest sens, Departamentul Apărării de la Washington finanțează două mine din SUA și o fabrică de magneți permanenți care ar putea oferi o soluție pentru a sparge monopolul aproape complet al Beijingului asupra producției de minerale din categoria pământurilor rare. China este cel mai mare producător de pământuri rare din lume, furnizând aproximativ 80% din mineralele de acest fel utilizate de industria americană, inclusiv de sectorul apărării.

Dorința SUA de a găsi o soluție care să pună capăt monopolului Chinei pe această piață nu este nouă, dar în ultimii ani, pe fondul eforturilor Administrației Donald Trump de a revitaliza industria din SUA și de a o decupla de China în contextul escaladării tensiunilor, a sporit determinarea Washingtonului de a rezolva această problemă cu potențiale efecte geopolitice uriașe.

Statele Unite nu au capacitatea proprie de a extrage și procesa mineralele din pământuri rare și depind de importuri, însă, în ultimii ani au fost lansate zeci de proiecte pentru obținerea acestor elemente critice pentru industrie, inclusiv prin reciclare.

La finalul lunii trecute, Pentagonul a semnat un contract cu Lynas Corp. din Australia, care deține mina Mount Weld, în vestul Australiei, pentru a începe lucrările de proiectare și cercetare privind o uzină de procesare a pământurilor rare în Texas. De asemenea, agenția de știri Reuters a relatat că Pentagonul a reluat și finanțarea acordată firmei MP Materials, care deține mina Mountain Pass din California, pentru a crea acolo un centru de procesare a pământurilor rare. Un investitor chinez deține aproape o zecime din acțiunile firmei MP Materials, amănunt ce a provocat îngrijorare la Washington și suspendarea pentru scurt timp a finanțării.

De asemenea, Departamentul Apărării a anunțat recent că va acorda 28,8 milioane de dolari companiei Urban Mining din Texas. Această firmă își propune să ofere o modalitate alternativă și mai ecologică de a furniza minerale critice prin reciclarea diverselor tipuri de deșeuri electronice. Până acum, doar o mică parte din elementele de categoria pământurilor rare provin din materiale reciclate.

Totuși, nu este cert că investițiile Pentagonului vor livra suficient material. Analiștii din acest domeniu susțin că sunt necesare investiții semnificative și mulți ani de zile pentru a pune în funcțiune o operațiune amplă de procesare a mineralelor rare. Mai mult, experții și economiștii nu sunt siguri că minele vor reuși să producă cantități suficiente de minerale din categoria pământurilor rare pentru a fi viabile din punct de vedere comercial.

Amenințările din partea Chinei privind o potențială reducere a exporturilor de elemente rare către SUA, precum și ambiția Beijingului de a deveni liderul mondial al industriei de înaltă tehnologie, a generat temeri sporite la Washington că Statele Unite ar putea rămâne lipsite de apărare fără importurile de minerale critice din Asia.

Publicația The Wall Street Journal a relatat în aprilie că Pentagonul ar putea investi până la 40 de milioane de dolari în industria mineralelor critice.

Cu toate acestea, în grabă de a reduce dependența de China, Statele Unite „se pare că ar putea să-și pună singură piedică”, a declarat Matthew Lehner, fost membru al Comisiei pentru Energie și Resurse Naturale din Senat și oficial în cadrul Administrației Obama.

„Sunt o mulțime de mine care nu sunt viabile și care concurează pentru fonduri federale pentru a-și crește prețul acțiunilor. … Cred că este o lipsă de înțelegere” a situației, a avertizat Lehner.

Dincolo de diversificarea pieței, prin finanțarea mai multor mine și uzine de procesare, analiștii au mai sugerat că investițiile în cercetare și inovație în domeniu, cum ar fi reciclarea deșeurilor, ar putea să dea rezultate.

Pământurile rare sunt un grup de 17 metale similare, cu proprietăți unice, utilizate în industria de înaltă tehnologie, inclusiv pentru fabricarea de echipamente militare avansate.

Până în anii ’80, SUA au fost campionul necontestat al pământurilor rare, datorită minei Mountain Pass (California) Însă, în anii ’90, producția chineză a crescut cu peste 450 la sută, lucru ce a provocat decăderea minei de la Mountain Pass, în condițiile în care mineralele rare importate din China erau semnificativ mai ieftine, relatează publicația The Globe and Mail.

David Abraham, autorul lucrării The Elements of Power, atribuie succesul Chinei „norocului din punct de vedere geologic, expertizei în extragerea resurselor într-un mod economic viabil și lipsei de conștientizare sau îngrijorare pentru mediu”.

China continuă să dețină depozite însemnate de pământuri rare, chiar și după mai multe decenii de exploatare intensă. La Baotou Baiyan Obo, în Mongolia Interioară, se află cea mai mare mină de minerale rare din lume.

Totodată, sprijinul guvernamental substanțial din partea Beijingului a ajutat enorm. Conform unui document din 2010 al Comisiei China-SUA de Evaluare în planul economiei și securității, multe companii miniere din China au pierdut bani în primii ani ai activității de extragere de elemente rare, dar au putut supraviețui datorită împrumuturilor generoase de la băncile controlate de stat. Acest lucru a permis companiilor chineze de pământuri rare să producă la prețuri mici și să acapareze piața, provocând falimentul competitorilor.

Un studiu din 2016 al Oficiului pentru Responsabilitate Guvernamentală de la Washington a subliniat că SUA au o „capacitate limitată” de a produce oxizi, metale și aliaje din pământuri rare și ar putea dura până la 15 ani ca Statele Unite să reușească să-și reduce întrucâtva dependența de China.

Efortul reînnoit de a sparge monopolul chinez privind pământurile rare face parte dintr-un proces de deglobalizare mai larg, despre care mulți economiști preconizează că va reface fluxurile comerciale globale. Stephen Roach, fostul președinte al Morgan Stanley Asia, a scris că „există o ruptură majoră în relația SUA-China” care se va dovedi tragică pentru ambele țări.

Pentru avea succes în competiția cu China, unii investitori și experți au sugerat că ar putea fi nevoie de sprijin din partea statelor occidentale pentru acest sector, inclusiv prin relaxarea legislației de mediu sau achiziții guvernamentale de elemente rare.

Majoritatea acestor recomandări au un punct comun: intervenția intensivă a guvernului.

Astfel că pentru a concura cu China, țările occidentale ar putea să fie puse în situația să adopte unele dintre tacticile pe care guvernul de la Beijing le aplică în cazul sectoarelor economice prioritare.

LCS 23 USS Cooperstown (Lockheed Martin)

Pentagonul estimează că firmele din sectorul apărării din SUA se confruntă cu pierderi cumulate de 11 miliarde USD din cauza COVID-19

Un memoriu recent al Departamentului Apărării de la Washington estimează că, între 15 martie și 15 iunie, problemele provocate de pandemia de coronavirus au cauzat costuri suplimentare de 11 miliarde de dolari firmelor din industria americană a apărării, cele mai afectate fiind șantierele navale, relatează Breaking Defense.

Documentul nu oferă prea multe detalii, menționând doar că unele programe ar putea suferi întârzieri dacă fabricile și șantierele navale continuă să funcționeze la capacitate redusă încă câteva luni.

În mod îngrijorător pentru Forțele Navale, Pentagonul și-a exprimat îngrijorarea că „cel puțin unul dintre cele șapte șantiere navale majore s-ar putea închide” în viitorul apropiat, dar nu este clar care dintre acestea este în pericol sau de ce.

În ceea ce privește Forțele Aeriene, este posibil să se înregistreze „întârzieri semnificative” din cauza încetinirii și opririi activității în cazul programelor F-35, celor de dezvoltare a sistemelor Ground Based Strategic Deterrent, Long Range Standoff Weapon și avionului de realimentare în zbor KC-46. De asemenea, producția de rachete Joint Air-to-Surface Standoff Missile și Advanced Medium-Range Air-to-Air Missile a încetinit din cauza lipsei de personal.

HQ-22 (China Military)

Serbia ar putea achiziționa un sistem antiaerian chinezesc. Accentuarea competiției între Rusia și China pe piața armamentului?

Serbia are în vedere achiziționarea unui sistem modern de apărare antiaeriană din China, a declarat recent președintele sârb Aleksandar Vucic, în timp ce Statele Unite au avertizat că un astfel de acordur cu Beijing ar putea pune în pericol obiectivele proclamate ale aderării țării la Uniunea Europeană.

Aleksandar Vucic a spus marți că „ne-am gândit, dar nu am achiziționat încă” sistemul FK-3 – versiunea de export a sistemului antiaerian chinez de ultimă generație HQ-22.

Președintele sârb a indicat anul trecut că țara sa ar fi interesată să achiziționeze un sistem rusesc de apărare antiaeriană și antirachetă S-400 Triumph (SA-21 Growler, potrivit terminologiei NATO).

Serbia, care și-a consolidat forța militarp în principal cu avioane și vehicule blindate rusești, a primit luna trecută și șase drone de recunoaștere și atac chinezești CH-92A. Astfel, Serbia a devenit prima țară europeană care a cumpărat vehicule aeriene fără pilot din China.

Ambasada SUA la Belgrad a transmic că „achiziția de echipamente militare și de apărare este o decizie suverană. Cu toate acestea, guvernele ar trebui să înțeleagă riscurile și costurile pe termen scurt și lung în legătură cu afacerile cu companiile chineze”.

“Opțiunile de achiziții publice ar trebui să reflecte obiectivul politic al Serbiei de aprofundare a integrării europene”, se mai arată în comunicatul ambasadei.

În replică, Vucic a spus: „Ori de câte ori decidem să cumpărăm ceva, cineva are ceva împotrivă”.

Liderul de la Belgrad a mai afirmat că sistemul antiaerian FK-3 nu se află pe lista sancțiunilor americane împotriva Chinei și că achiziția depinde de condițiile financiare ale acordului.

Mai mult, achiziția de echipamente militare chinezești de către Serbia, un client tradițional al Rusiei, sugereză accentuarea competiției între Moscova și Beijing pe piața armamentului.

CF-18 (RCAF)

Lockheed promite să injecteze 16,9 miliarde de dolari în economia canadiană dacă Ottawa alege F-35

Lockheed Martin, una dintre cele trei companii care concurează pentru înlocuirea vechilor avioane multirol CF-18 din dotarea Forțelor Aeriene Canadiene, promite să injecteze până la 16,9 miliarde de dolari în economia canadiană dacă va câștiga contractul. Pe lângă aparatele F-35 propuse de Lockheed, în competiție s-au mai înscris Boeing cu F-18 Super Hornet și suedezii de la Saab cu JAS-39 Gripen, relatează CBC/Radio-Canada.

Câștigătorul competiției, în valoare de 19 miliarde de dolari, va avea sarcina de a livra 88 de avioane multirol Forțelor Aeriene Canadiene. Primele aeronave ar urma să fie livrate în 2025.

Lockheed Martin a efectuat o analiză asupra impactului programului său în Canada și estimează că, pe durata de viață planificată a programului F-35, va injecta 16,9 miliarde de dolari în economia țării.

Lorraine Ben, directorul executiv al Lockheed Martin Canada, a declarat că programul F-35 este important pentru redresarea economică a țării, deoarece oferă locuri de muncă de înaltă calificare și remunerate cu salarii mari.

Totuși, în cazul în care Canada nu ar alege F-35, Callaghan a avertizat că contractele existente pentru programul F-35, care au în prezent o valoare cumulată de 2 miliarde de dolari, ar putea fi acordate altor țări după expirarea lor.

Canada este unul dintre participanții inițiali la programul F-35, iar acest lucru oferă o serie de avantaje, deoarece partenerii obțin o reducere la achiziționarea de avioane F-35 și pot obține contracte în valoare de miliarde de dolari pentru fabricarea de componente și întreținerea aeronavelor.

Valoarea totală a investițiilor guvernamentale ale Canadei în programul F-35 se ridică la 541,3 milioane de dolari, dar Guvernul de la Ottawa susține că firmele canadiene au obținut venituri de aproximativ 1,8 miliarde de dolari în urma executării de lucrări în cadrul programului.

Totuși, potențiala achiziție de aeronave F-35 este una controversată la Ottawa, criticile concentrându-se în special asupra costurilor ridicate de întreținere pe termen lung a aeronavelor de generația a cincea.

 

Peste 160 de tancuri și vehicule blindate sosesc pentru armata rusă și forța aeriană

Trupele rusești au primit peste 160 de tancuri și alte vehicule blindate în prima jumătate a anului 2020, a declarat ministrul adjunct al Apărării de la Moscova, Alexei Krivoruchko, pe 5 august.

Printre acestea se numără vehicule de luptă pentru infanterie BMD-4M, BMP-3 și BMP-2 și, de asemenea, tancuri T-72B și T-80.

“Un total de 57 de vehicule blindate noi și 104 reparate au fost livrate armatei și forței aeriene”, a declarat ministrul adjunct.

Directorul executiv al uzinei Kurgan, Pyotr Tyukov, a declarat că întreprinderea va livra 85 de vehicule de luptă pentru infanterie BMP-3 în acest an trupelor, iar 68 dintre ele au fost deja expediate.

Vyacheslav Khalitov, directorul general adjunct al Uralvagonzavod, a declarat că producătorul de apărare a livrat 22 de obuziere Msta-S și 10 sisteme de artilerie autopropulsate 2S35 „Koalitsiya-SV”. Livrarea a 11 transportoare cu două secțiuni DT-10PM este în curs de desfășurare, a adăugat el.

Directorul general al grupului Kalashnikov, Dmitry Tarasov, a declarat că fabricantul de arme a livrat înainte de termen 37.500 de puști de asalt AK-12 care erau programate să fie livrate anul acesta. El a mai spus că Grupul Kalashnikov a început deja să-și îndeplinească obligațiile contractuale pentru 2021.

Sursa: Damen

Damen concediază 870 de angajați din România în cadrul unui plan de reorganizare

Grupul olandez Damen a anunțat, miercuri, o serie de schimbări organizaţionale, pe fondul scăderii activității ca urmare a pandemiei de coronavirus și scăderii prețului petrolului. Pentru a asigura adaptarea companiei la noua realitate, grupul va disponibiliza aproximativ 1.050 de angajați din întreaga lume, dintre care 870 în România și 173 în Olanda, potrivit unui comunicat remis redacției Umbrela Strategică.

La ȋnceputul acestui an, Grupul Damen a prezentat un plan ambiţios de viitor pornind de la perspectiva navigaţiei ȋn condiţii de zero emisii de carbon dar şi a digitalizării şi standardizării platformelor de lucru. Ȋn acest scop, grupul a demarat deja investiţii specifice.

“Cu toate acestea, pretul scăzut al petrolului a determinat parţial, o ȋncetinire a activităţii ȋn segmentul offshore. Acest factor, coroborat cu consecinţele epidemiei COVID-19, conduce la necesitatea unor schimbări organizaţionale pe termen scurt, menite să asigure adaptarea companiei la noua realitate. Drept urmare, grupul va disponibiliza ȋn jur de 1.050 angajaţi din ȋntreaga lume”, se arată în comunicatul emis de grupul olandez.

Schimbările organizaţionale vor viza, ȋn cea mai mare parte, divizia care se ocupă de segmentul Nave Medii. Astfel, în România vor fi disponibilizați 870 de angajaţi, iar Olanda, numărul disponibilizărilor se va ridica la 173.

Totuși, grupul subliniază că numărul acestora va putea fi limitat prin intermediul proiectelor de mobilitate internă din cadrul filialelor grupului Damen.

Grupul a mai indicat că s-a solicitat avizul consiliilor de lucru relevante, concomitent cu consultarea sindicatelor din România și din Olanda.

Reprezentanții Damen precizează că nu exclude posibilitatea implementării și altor schimbări organizaţionale dacă va fi necesar.

“Cu toate acestea, schimbările sunt necesare pentru a putea menţine un climat sănătos ȋn companie şi a beneficia de bunele perspective ale proiectelor potenţiale pe termen lung din diverse sectoare ale pieţei construcţiilor şi reparaţiilor de nave”, se arată în comunicat.

Damen Shipyards Group are 36 de şantiere navale şi de reparaţii, cu 12 000 de angajaţi, pe tot globul, iar grupul a livrat până acum peste 6.500 de nave în peste 100 de state, livrând anual aproximativ 175 de nave către clienţi din întreaga lume.

Grupul Damen este prezent în România prin intermediul șantierelor navale Damen Mangalia și Damen Galati.

Sursa: airforcetimes.com

Statele NATO din Europa de Est, inclusiv România, interesate să cumpere drone pentru protecția frontierelor

Pe măsură ce activitățile militare ale Rusiei în Marea Baltică și Marea Neagră creează o neliniște tot mai mare pe Flancul estic al NATO, mai multe țări din Europa de Est și exprimat interesul pentru achiziția de drone militare cu scopul protejării și monitorizării frontierelor.

În România, Ministerul Apărării Naționale își propune să dezvolte capabilitățile de informații, supraveghere şi recunoaștere (ISR) ale forțelor armate prin achiziția de noi drone, care să garanteze că forțele armate ale țării pot monitoriza granițele românești într-un mod eficient, a relatat site-ul Defense News, citând analiști locali.

Țara noastră a mai încercat în 2018 să cumpere aeronave fără pilot pentru armată, în cadrul unei proceduri de achiziție de drone tactice pentru aproximativ 250 de milioane de lei (56 de milioane de dolari). Printre ofertanți: AAI Corporation din SUA; companiile israeliene Aeronautics Ltd, BlueBird Aero Systems și Israel Aerospace Industries (IAI); precum și firma românească Ymens Teamnet. Procesul de achiziție s-a împotmolit după ce o instanță din România a anulat oferta ca urmare a contestațiilor depuse de unii ofertanți.

Însă, procesul de achiziție de drone militare s-a reluat recent; în luna mai, Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MAPN a declarat că “printre programele majore de înzestrare dezvoltate de Ministerul Apărării Naționale se numără și cel pentru dotarea cu sisteme de aeronave fără pilot (UAS) de nivel tactic-operativ”, potrivit site-ului Stirile Pro TV.

În noua competiție este de așteptat să se înscrie companii americane, israeliene și românești. În acest context, în luna mai, compania israeliană Elbit Systems a semnat un memorandum de înțelegere cu firmele de stat Avioane Craiova și Romaero pentru cooperare în domeniul Sistemelor de Avioane fără pilot (UAS) în vederea programelor preconizate ale Ministerului Apărării Naționale din România.

Potrivit înțelegerii, companiile vor coopera pentru transferul tehnologic în vederea fabricării în țară de UAS ale Elbit Systems: de la platforme tactice UAS precum Skylark I-LEX și Hermes 450 și până la diferitele configurații ale Hermes 900.

Un alt aspect notabil este acela că SUA au decis luna trecută să elimine o serie de restricții ce limitau exporturile de drone militare, lucru ce ar putea permite giganților americani General Atomics și Northrop Grumman să exporte drone din categoria grea – ca RQ-4 Global Hawk și MQ-9 Reaper – în țările din Europa de Est.

Reinterpretarea de către SUA a regulilor Regimului de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (MTCR) va avea probabil un efect major asupra pieței internaționale de drone militare, dominată în acest moment de țări ca Israel și China.

În același timp, Ministerul Apărării din Polonia are în plan o serie de programe de achiziție de vehicule aeriene fără pilot. Până în prezent, ministerul a comandat drone și mini-drone cu raze mici de acțiune, și are în derulare mai multe programe pentru achiziția de drone de supraveghere și luptă.

În 2018-2019, compania poloneză din industria apărării WB Group a câștigat două contracte pentru livrarea unui număr total de 48 de mini-drone pentru Forțele de Apărare Teritorială (TDF), o structură militară formată din voluntari.

De asemenea, WB Group exportă drone și în alte țări din regiune, iar livrările de drone-kamikaze Warmate către patru țări aliate se realizează prin intermediul Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții . Producătorul a înființat recent o filială în Ucraina, unde vehiculele sale aeriene fără pilot sunt utilizate de forțele armate din această țară.

Și alte țări din regiune intenționează să achiziționeze drone, în special Cehia. În noiembrie 2019, președintele ceh Milos Zeman a provocat un scandal când a solicitat Guvernului de la Praga să cumpere drone israeliene pentru forțele armate. Dronele de luptă vor fi achiziționate în cadrul programului ceh de modernizare militară 2027, în valoare de 4,25 de miliarde de dolari.

 

Senatorii americani vor să interzică exportul de drone militare avansate, cu excepția țărilor NATO și unor aliați apropiați

Un grup de senatori republicani și democrați a prezentat săptămâna trecută un proiect de lege ce prevede interzicerea vânzărilor de drone americane avansate către alte state, cu excepția țărilor membre NATO și a unor aliați apropiați ai Washingtonului (Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Japonia și Israel), relatează agenția de știri Reuters.

Inițiativa senatorilor americani vine după ce Administrația Donald Trump a decis luna trecută să relaxeze restricțiile privind exporturile de drone militare avansate, prin reinterpretarea unui acord internațional pe tema neproliferării rachetelor și a altor sisteme de livrare fără pilot, măsură despre care industria de apărare din Statele Unite speră că va genera o creștere a vânzărilor de drone militare avansate în străinătate, în timp ce activiștii pentru apărarea drepturilor omului consideră că măsura riscă să alimenteze instabilitatea în zone ca Orientul Mijlociu și Asia de Sud.

România, Polonia, dar și țări acuzate de numeroase încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului, precum Iordania, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, și-au manifestat interesul de a achiziționa drone americane avansate.

Senatorii republicani Mike Lee și Rand Paul, senatorii democrați Chris Murphy și Chris Coons, și senatorul Bernie Sanders, un independent asociat cu Partidul Democrat, au prezentat joi o propunere legislativă care ar modifica Legea privind controlul exportului de arme. Astfel potrivit propunerii, exportul, transferul sau comercializarea de drone avansate ar fi interzis, cu excepția membrilor NATO, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Japonia și Israel.

Scopul declarat al propunerii este acela de a interzice exportul de drone armate în Orientul Mijlociu, în special către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, întrucât aceste sisteme vor fi probabil folosite în sângerosul război din Yemen.

„Dacă îi permitem lui Trump să înceapă să vândă drone, stabilim un precedent periculos care va permite și încuraja alte țări să vândă tehnologii militare și drone avansate adversarilor noștri”, a afirmat senatorul democrat Chris Murphy (D-Conn.).

„Sunt îngrijorat de faptul că facilitând exportul de sisteme aeriene fără pilot armate din Statele Unite în Arabia Saudită și Emiratele Unite va spori suplimentar rolul SUA în războiul din Yemen”, a afirmat senatorul republican Mike Lee (R-Utah), citat de publicația The Hill.

Ani de zile, industria militară din SUA s-a plâns că restricțiile stricte privind exportul de drone înarmate au permis Chinei să ocupe o poziție dominantă pe o piață profitabilă, companiile americane au ratat de contracte valoroase, relatează Asia Times, CNBC și Flight Global.

Pe lângă faptul că livrează drone oricărui doritor, chinezii oferă și cele mai mici prețuri de pe piață, potrivit postului CNBC.

Țările din Golful Persic utilizează și drone americane, dar acestea nu pot utiliza arme, fiind versiuni strict pentru recunoaștere.

“Producătorii chinezi par să fi descoperit o nișă pe piață ca urmare a restricțiilor din SUA privind vânzarea de drone înarmate și au folosit acest lucru ca o rută de marketing”, a afirmat Douglas Barrie, un cercetător de la International Institute for Strategic Studies in London. în Londra, potrivit Asia Times și Flight Global.

Sursa: Forțele Aeriene Române

Firma Aerostar Bacău, desemnată oficial Centru de Mentenață pentru F- 16

Statul Major al Forțelor Aeriene Române a semnat astăzi protocolul de colaborare cu firma S.C. Aerostar S.A., desemnată ca Centru de Mentenață pentru aeronavele multirol F – 16 din dotarea aviației române, se arată într-un comunicat al RoAF.

“Astăzi, 07 august 2020, a fost semnat protocolul de colaborare între Statul Major al Forțelor Aeriene și Compania S.C. Aerostar S.A., desemnată ca Centru de Mentenață aeronave F – 16, în acest fel contribuind la dezvoltarea și continuarea unei relații de colaborare strânse dintre industria națională de apărare și Ministerul Apărării Naționale”.

S.C. Aerostar S.A. are o prezență de peste 60 de ani pe teritoriul național și o cooperare îndelungată cu Forțele Aeriene Române, prin participarea la programe de anvergură în domeniul aviației militare.

Desemnarea firmei ca Centru de Mentenanță aeronave F – 16, “asigură concentrarea tuturor resurselor necesare într-un singur centru de mentenanță pe teritoriul României, atât pentru regenerarea resursei cât și pentru modernizarea aeronavelor F-16”, se mai precizează în comunicat.

În contextul direcționării a 2% din PIB către bugetul Ministerului Apărării Naționale, “viziunea strategică a Guvernului României este de a reconecta industria națională de apărare la ritmul de dezvoltare tehnologică necesar participării cu produse competitive la programele majore de înzestrare pe care le derulează Armata României”.

www.sri.ro

SRI face licitație pentru echipamente hardware și software

Serviciul Român de Informații, prin UM 0929 Bucuresti organizează o licitație pentru furnizarea de echipamente hardware și software.

Conform SEAP, scopul licitației este ”furnizare echipamente hardware si software prin care se urmărește dezvoltarea, actualizarea și adaptarea tehnologiilor de securitate utilizate în prezent în scopul menținerii unui nivel corespunzător de protecție cibernetică a infrastructurilor cu valențe critice”.

Valoarea totala estimată a contractului este de: 129.369.266.89 lei.

Termenul limită pentru primirea ofertelor este 16 noiembrie 2020 când se va face și deschiderea ofertelor 

De asemenea, SRI vrea să achiziționeze prin licitație și un sistem generator electric sincronizat de capacitate 3 x 550kVA.

SpaceX Falcon Heavy

SpaceX și ULA câștigă competiția de câteva miliarde USD pentru lansarea sateliților militari americani

SpaceX, compania miliardarului și inventatorului Elon Musk, și United Launch Alliance (ULA), o firmă mixtă creată de giganții Boeing și Lockheed Martin, sunt marile câștigătoare ale competiției pentru lucrativele contracte privind lansarea de sateliți și vehicule spațiale pentru Pentagon în perioada 2022-2027, informează posturile CNBC și CNN News.

În competiție s-au mai înscris și Northrop Grumman și Blue Origin, compania lui Jeff Bezos, fondatorului gigantului Amazon, însă Pentagonul a ales pe 7 august să continue parteneriatul cu SpaceX și United Launch Alliance (ULA) pentru cea de-a doua fază a programului National Security Space Launch (NSSL).

Se estimează că Departamentul Apărării va aloca peste un miliard de dolari pe an pentru lansarea de sateliți militari. Contractul-cadru NSSL prevede realizarea unui număr de aproximativ 30 de lansări în perioada 2022-2027, dintre care 60% vor fi efectuate de ULA și 40% de SpaceX, însă e posibil ca numărul de lansări să fie suplimentat.

Fiecare dintre companiile participante a dezvoltat rachete de nouă generație pentru contractele NSSL.

SpaceX are la dispoziție o flotă de rachete Falcon 9 și Falcon Heavy și, în prezent, testează masiva racheta Starship.

ULA dezvoltă racheta Vulcan, care va înlocui mai vechile rachete Atlas și Delta. Scopul dezvoltării unei noi rachete este și acela de a pune capăt dependenței de motoarele rachete construite în Rusia. Racheta Atlas V a ULA este propulsată de motoare RD-180, care sunt importate din Rusia.

Blue Origin va continua să dezvoltarea rachetei New Glenn, în ciuda pierderii contractului, având în vedere faptul că firma lui Bezos lucrează și la alte proiecte în domeniul spațial. Racheta New Glenn este proiectată să fie reutilizabilă într-o manieră similară cu modul în care SpaceX aterizează prima etapă a rachetelor Falcon. Mai mult, deși a pierdut șansa de a participa direct la lansarea de sateliți militari, totuși, Blue Origin va lua parte indirect, întrucât compania produce motoarele BE-4 care propulsează racheta Vulcan.

Producătorul cel mai afectat va fi, fără îndoială, Northrop Grumman, care a dezvoltat racheta OmegA aproape în mod special pentru a câștiga contractele oferite de Forțele Spațiale și Forțele Aeriene ale SUA. Deși compania a comunicat că dorește să utilizeze OmegA și pentru contractele acordate de clienți civili, pierderea contactului NSSL pune la îndoială șansele continuării proiectului OmegA.

SpaceX și ULA au deținut deja de ani de zile un duopol asupra lansărilor pentru Pentagon, plasând pe orbita Pământului zeci de sarcini utile pentru Forțele Armate ale SUA în ultimul deceniu. Misiunile de securitate națională sunt cele mai profitabile în domeniul lansării de rachete, multe lansări având o valoare de peste 100 de milioane de dolari. Între 2012 și 2019, Pentagonul a acordat celor două companii peste 12 miliarde de dolari pentru lansarea de sateliți militari.

În urma anunțului, Forțele Spațiale au plasat primul ordin de lansare către ULA (în valoare de 337 milioane USD) și SpaceX (316 milioane USD).

Pentagonul lansează frecvent sateliți de recunoaștere și alte vehicule orbitale, însă misiunile sunt strict secrete.

O firmă israeliană a prezentat microdrone militare ce pot fi lansate manual sau cu ajutorul unui lansator de grenade

Compania israeliană SpearUAV a dezvoltat o nouă serie de microdrone tactice Ninox care, ambalate în capsule speciale, pot fi transportate și lansate de un singur militar, fie manual, fie cu ajutorul unui lansator de grenade, relatează portalurile de știri Jane’s și Defence24.pl.

Cea mai mică din seria de microdrone tactice Ninox cântărește mai puțin de 250 de grame.

Dronele prezentate de SpearUAV sunt concepute pentru colectarea de informații, supraveghere, achiziția țintelor şi cercetare (ISTAR) pentru misiuni strategice, tactice și micro-tactice.

Dronele din seria Ninox sunt de tipul quadrocoptere, însă au fost concepute astfel încât să poată fi pliate cu ușurință și ambalate în capsule cilindrice de dimensiuni reduse, care pot încăpea în lansatoarele de grenade de mână de 40 de mm atașate armelor de asalt, în mortiere și lansatoarele de la bordul platformelor mobile terestre, maritime și aeriene.

Drona poate fi lansată cu ușurință, iar după lansare, capsula rămâne în urmă și dispozitivul se extinde automat, fără să fie necesară intervenția operatorului.

Capsulele sunt ermetice, astfel că drona din interior este rezistentă la condițiile meteorologice adverse și vibrații.

În acest moment există trei tipuri de microdrone Ninox:

Ninox 40 este o microdronă tactică care cântărește sub 250 g. Este atât de mică și ușoară încât poate fi transportată de un singur militar în buzunarele uniformei sale în timpul luptelor. Ninox 40 are capacitatea de a zbura până la 40 de minute și are camere adaptate pentru observarea pe timp de zi și de noapte.

Ninox 66 este un dronă tactică concepută pentru lansarea de pe platforme terestre, staționare și mobile, cum ar fi tancuri și transportoare blindate. Ninox 66 poate zbura mai mult de 50 de minute și poate transporta o sarcină utilă de până la 700 g. Sistemul oferă posibilitatea de a urmări țintele detectate și permite ghidarea muniției inteligente.

Ninox 103 este o dronă concepută pentru a fi lansată de pe platformele aeriene și maritime. Deoarece aeronavă fără pilot poate transporta o sarcină utilă de până la 1,5 kg, poate fi folosită pentru recunoaștere, și ghidarea atacurilor cu muniție inteligentă. Ninox 103 poate rămâne în aer mai mult de o oră. Un element foarte important pentru Ninox 103 este capacitatea de a opera într-un roi de drone.

SpearUAV speră că dronele Ninox vor deveni în curând echipamente standard pe câmpul de luptă. Implicit, sunt concepute să fie accesibile din punct de vedere financiar astfel încât clienții să poată achiziționa dispozitive de acest fel în cantități suficiente. „Vrem ca utilizatorul să trateze drona la fel cum ar face cu orice alt echipament de luptă sau muniție, cum ar fi gloanțe sau o grenadă: este un instrument pentru câmpul de luptă, este gata și menit să fie folosit în orice moment și fără ezitare”, a declarat Gadi Kuperman, directorul general al companiei SpearUAV.