ApărareȘtiri

Germania, Franța, Spania și Italia pledează pentru consolidarea capacităților militare ale UE pe fondul tensiunilor cu SUA

Umbrela Strategică
Sursa: EU in the US

Franța și Germania, alături de Spania și Italia, pledează pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene, în contextul tensiunilor cu SUA, care s-au amplificat suplimentar săptămâna aceasta după ce președintele Donald Trump a confirmat că va ordona retragerea a aproape 10.000 de militari americani din Germania dacă Berlinul nu acceptă să-și sporească cheltuielile alocate pentru apărare, relatează Les Echos și Bloomberg.

Situația dificilă din cadrul Alianței Nord-Atlantice și criza provocată de pandemia de coronavirus au convins liderii din mai multe state europene, în frunte cu Germania și Franța, să-și intensifice eforturile în privința menținerii unei anumite autonomii strategice europene, astfel că ambițiile UE în planul cooperării militare au primit un suflu nou.

În cadrul unei reuniuni ministeriale pe 16 iunie, miniștrii Apărării din UE au solicitat relansarea rapidă a misiunilor comune de apărare și securitate întrerupte temporar de pandemie. În mod special, Franța a pledat pentru reluarea operațiunii EUTM Mali, de instruire a forțelor armate maliene de către militari din Europa.

Într-un memorandum comun emis înainte de videoconferință ministerială, văzut de jurnaliștii de la Bloomberg, miniștrii Apărării din Franța, Germania, Spania și Italia au pledat pentru “consolidarea capacității UE de a acționa ca furnizor de securitate” și pentru a clădi o Europă “mai unită, mai rezistentă și mai suverană”.

“Termenul de autonomie strategică, un tabu pentru mult timp, este acum acceptat de toți, chiar dacă nu toate țările au aceeași interpretare de frica de a nu prejudicia apartenența lor la NATO și la Uniunea Europeană” , explică un oficial din anturajul ministrului francez al Apărării, Florence Parly.

Acțiunea are loc într-o perioadă deosebit de dificilă în relația transatlantică, după ce președintele Donald Trump a anunțat că ar putea ordona reducerea prezenței americane în Germania, a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale, în pofida opoziției UE, și a amenințat din nou că ar putea impune tarife suplimentare împotriva industriei auto din Europa.

Aceste disensiuni agravează legăturile transatlantice deja șubrezite de diviziunile majore între Administrația Trump și UE pe subiecte dintre cele mai diverse, de la combaterea coronavirusului, la planul Israelului de a anexa teritorii în Cisiordania ori intervenția turcă în Siria împotriva kurzilor.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a atras luni atenția asupra diviziunilor transatlantice, adăugând că Blocul comunitar este încă interesat să lucreze cu Statele Unite.

“Poate că nu suntem de acord întrutotul, dar angajamentul nostru față de cooperarea transatlantică este la fel de puternic ca întotdeauna”, a declarat Borrell după o videoconferință la care au mai participat miniștrii europeni de Externe și secretarul de stat al SUA, Michael Pompeo.

Memorandumul propune, printre altele, ca departamentul de informații al UE să prezinte o evaluare clasificată a amenințărilor până la sfârșitul anului, pe baza căreia Blocul să poată decide cum să-și îmbunătățească capacitățile comune în viitor, în domenii variate, de la menținerea păcii, spațiu sau securitatea cibernetică.

UE a lansat deja mai multe inițiative cu rolul aprofundării integrării europene în domeniul apărării, însă fondurile disponibile pentru achiziții comune sunt minuscule în comparație cu bugetele militare naționale.

Acțiunile în sensul consolidării autonomiei strategice europene sunt marcate de tensiune, deoarece adesea sunt necesare eforturi susținute pentru ca statele UE să obțină unanimitatea necesară în cazul deciziilor de politică externă. De altfel multe state europene se tem că o consolidare a autonomiei strategice europene ar putea provoca tensiuni în cadrul NATO, alianță dominată de SUA, care a stat la baza securității europene în ultimele decenii.

Recent, Blocul comunitar a relansat o misiune navală pentru a asigura respectarea unui embargo asupra armelor impus de ONU în cazul conflictului civil din Libia. Dar au fost necesare mari eforturi pentru ca UE să obțină suficiente nave militare, fapt ce a evidențiat decalajul dintre realitate și ambițiile europene.

Un document pregătită de biroul lui Borrell, și citat de Bloomberg, indică faptul că aproape toate misiunile militare ale UE suferă din cauza personalului insuficient.

În 2018, cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat președintelui francez, Emmanuel Macron, pentru a solicita „o adevărată și reală armată europeană”. Ideea părea nerealistă la acea vreme. Dar de atunci, Marea Britanie a abandonat Uniunea Europeană, iar slăbiciunile NATO au devenit tot mai evidente, Macron afirmând chiar la un moment dat că alianța transatlantică este în „moarte cerebrală”.

UE ar trebui să-și asigure „suveranitatea tehnologică” și „să dezbată și să identifice interesele și valorile europene comune care ar trebui apărate și protejate”, se mai arată în memorandumul semnat de miniștrii Apărării din Franța, Germania, Spania și Italia.

Pe de altă parte, Kay Bailey Hutchinson, ambasadorul american la NATO , comentând despre planurile de retragere parțială a trupelor americane din Germania, a afirmat că „nu există niciun semn al unei retrageri americane din Europa. America este profund angajată și mai angajată ca niciodată în Europa”.

„Nimeni nu ar trebui să creadă vreodată că America se îndepărtează de Europa în vreun fel”, a completat diplomatul american.

În concluzia videoconferinței, miniștrii Apărării din cele 27 de state membre UE au discutat despre reluarea misiunilor și operațiunilor militare, și-au exprimat suportul pentru consolidarea inițiativelor europene de apărare, cum ar fi PESCO, cât și pentru întărirea bazei industriale și tehnologice a apărării europene, pentru a reduce dependență de țări terțe în sectoarele critice.

Recomandări