Generalul Dănilă:”Non Flight Zone” deasupra Deltei ar fi o soluție de securitate și un mesaj clar
Declararea unei ”Non Flight Zone” (NFZ) – inclusiv dronelor – deasupra Deltei Dunării este o soluție de securitate și un mesaj clar că orice obiect detectat în zonă va fi doborât, a declarat, pentru Umbrela Strategică, generalul (r) de aviație Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al armatei.
NFZ, ca zonă restricționată inclusiv dronelor, poate fi declarată de MApN, prin Comandamentul operațional al forțelor aeriene și ar acoperi spațiul aerian din proximitatea frontierei, Delta Dunării și zona platformelor maritime.
Generalul Dănilă a explicat că astfel pericolul indus de apariția resturilor de dronă ar avea răspuns transmiterea explicită a unei interdicții, respectiv ”orice este identificat ca obiect zburător și nu este aprobat de MApN este doborât”. El a precizat că regimul NFZ ar putea fi temporar și de la acesta ar fi exceptate zborurile MApN și cele umanitare. Dănilă a făcut trimitere la cadrul legal pentru dislocarea în zonă de forțe și mijloace pentru descoperire.supraveghere și doborâre.
” Logica ar fi următoarea. Au fost găsite resturile de drone, rezultă că există pericolul. Măsura: transmiterea explicită a interdicției. Ce presupune? Orice este identificat ca obiect zburător și nu este aprobat de MApN este doborât. Altfel, nu prea este cadru legal. Este și cadru legal pentru dislocarea în zonă de forțe și mijloace pentru descoperire.supraveghere și doborâre”, a detaliat generalul Dănilă.
Dănilă, fost pilot de MiG-21 LanceR, a mai spus că radarele armatei nu pot detecta obiecte cu o suprafață de reflexie atât de mică, la înățlime mică: ”ca proporție o dronă este aproximativ cât o barză cu aripile desfăcute sau un pelican. Radarele noastre ar putea să le descopere doar la o distanță mică, dar nu ar putea să le încadreze și să le urmărească”.
Cât despre rolul avioanelor F-16, generalul de aviație a remarcat: ”dronele nu se interceptează și nu se doboară cu F-16. Avioanele anunțate de oficialii americani pot veni pentru a transmite un mesaj de descurajare către ruși și de calmare a opiniei publice românești”.
În context, fostul ”număr 1” al armatei a comentat și modul de comunicare al MApN și autorităților în criza dronelor, dar și pe parcursul războiului din Ucraina. Generalul a vorbit despre prezumțiile eronate care au determinat problemele mari de comunicare, anume transmiterea informațiilor sumare, faptul că ”populația ar avea nevoie de calm, deci trebuie evitată informarea concretă pentru a nu genera panică” (contrar abordării altor state din NATO), reținerea și neîncrederea față de informațiile venite dinspre Ucraina.
Fostul șef al SMG s-a referit și la ”lecțiile” posibil învățate în urma situației. ”Reacțiile tardive pot fi periculoase, deoarece pot fi defazate și radicale. Ar fi trebuit atenționată ambasada Rusiei privind pericolul utilizării de muniții și armamente in zona de granița a României, precum și interzicerea ferma a utilizării spațiului aerian românesc încă de la prima lovitură, de la Reni. Apoi, nu trebuia negat că a existat drona, era obligatoriu să se cerceteze sesizarea primită și să se comunice în acest sens”, a mai declarat, pentru Umbrela Strategică, generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al SMG.
