Franța va trimite nave militare în sprijinul Greciei în contextul intensificării tensiunilor cu Turcia
Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a salutat decizia Franței de a trimite fregate în estul Mediteranei, în contextul intensificării tensiunilor cu Turcia în legătură cu zăcămintele de hidrocarburi din regiune.
„Singura modalitate de a pune capăt diferendelor din estul Mediteranei este pe calea justiției internaționale”, a declarat liderul de la Atena în cursul vizitei sale la Paris, desfășurată miercuri. „Grecia și Franța urmăresc un nou cadru de apărare strategică”, a adăugat Mitsotakis, potrivit The Guardian.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Franța va consolida parteneriatul său strategic cu Grecia și a acuzat Turcia că exacerbează tensiunile în estul Mediteranei și încalcă termenii înțelegerii de la Berlin privind conflictul din Libia.
„Vreau să-mi exprim îngrijorarea cu privire la comportamentul Turciei din acest moment … în ultimele zile, am văzut nave de război turcești, acompaniate de mercenari sirieni, sosind pe teritoriul Libiei. Aceasta este o încălcare explicită și gravă a ceea ce a fost convenit [la conferința de pace de săptămâna trecută] la Berlin. Este o promisiune încălcată”, a afirmat Macron.
Alianța dintre Grecia și Franța cimentează ceea ce oficialii de la Atena afirmă că este o ofensivă diplomatică pentru a contracara agresivitatea turcă în Mediterana.
Ministrul Apărării din Grecia, Nikos Panagiotopoulos, a avertizat recent că forțele armate elene „analizează toate scenariile, chiar și cel al implicării militare” în fața accentuării agresivității Ankarei.
Tensiunile s-au accentuat pe măsura amplificării disensiunilor dintre Turcia și alte state din regiune, în primul rând Cipru și Grecia, în legătură cu delimitarea apelor teritoriale în estul Mediteranei după descoperirea de vaste zăcăminte de hidrocarburi.
Pe 2 ianuarie 2020, Israel, Grecia și guvernul grec din Cipru au semnat un acord privind construcția unui gazoduct în Mediterana de Est – EastMed.
Proiectul are drept scop transportarea gazului natural extras din perimetrul Leviatan, aflat în apele teritoriale ale Israelului, spre Cipru și apoi Grecia, ocolind Turcia.
Așa cum era de așteptat, Ankara a reacționat dur, susținând că proiectul încalcă reglementările internaționale.
Ankara dorește ca o parte din veniturile generate de noile resurse naturale să fie direcționate către Republica Turcă a Ciprului de Nord, o entitate înființată după invazia Ciprului de către Turcia în 1974, și recunoscută ca stat doar de Ankara. În plus, Turcia a trimis nave de explorare în zona economică exclusivă a Ciprului, acțiune ce a provocat critici și sancțiuni din partea Uniunii Europene.
De asemenea, Ankara s-a implicat în războiul civil din Libia și a încheiat cu guvernul de la Tripoli un acord privind delimitarea frontierelor maritime, care a provocat tensiuni cu Grecia, Cipru, Israel și Egipt în legătură cu zăcămintele disputate de petrol și gaze din estul Mării Mediterane.
În pofida disensiunilor, Turcia rămâne un stat membru NATO, iar Occidentul este cel mai important partener economic al său, așadar ar fi în interesul Ankarei să dezamorseze situația înainte ca lucrurile să scape complet de sub control.