Flotele de aviație militară europene se micșorează, dar a crescut calitatea. România, o excepție

Dimensiunea flotelor de aviație militară ale țărilor Europei continuă să se diminueze pe măsură ce europenii renunță la aeronavele mai vechi, pe care le înlocuiesc cu aparate mai avansate – precum F-35 sau F-16 Viper, dar și mult mai scumpe, astfel că preferă să achiziționeze mai puține exemplare.

România este întrucâtva o excepție; țara noastă intenționează să-și întărească forța aeriană cu 32 de avioane F-16 A/B la mâna a doua din Norvegia, care însă sunt dintr-o generație mai veche.

Cea mai recentă ediție a raportului World Air Forces, realizat de prestigioasa revistă de aviație Flight International, arată că, în ultimul an, flotele militare ale țărilor din Europa (fără Rusia și Ucraina) s-au redus cu 196 de aparate, ajungând la un total cumulat de 8.130 de avioane și elicoptere (inclusiv 2.008 avioane de luptă).

Scăderea a fost determinată de retragerea din serviciu activ a numeroase aparate, inclusiv șapte avioane biloc F-16B de către Olanda; 27 de avioane de luptă Dassault Mirage 2000C de către Franța; ultimele 21 de avioane de transport și misiune specială C160 Transall, zburate de Franța, Germania și Turcia.

Totodată, Marea Britanie a retras toate avioanele de antrenament BAE Systems Hawk T1, cu excepția celor păstrate pentru a fi folosite de echipa de acrobații acrobatice Red Arrows.

De asemenea, Norvegia a scos la pensie toate F-16-urile, urmând ca 32 dintre acestea să ajungă în România, iar alte 12 la firma americană Draken International.

De altfel, pe măsură ce tot mai multe forțe aeriene europene au început să treacă de la F-16 la F-35, piața este inundată de oferte de Fighting Falcon retrase din uz. Pentru multe țări cu bugete limitate, costurile reduse ale aparatelor la mâna a doua reprezintă o ofertă atractivă.

Pe de altă parte, americanii de la Lockheed Martin au reușit în ultimul an să convingă noi clienți europeni să aleagă F-35: Finlanda va achiziționa 64 de aeronave, iar Elveția a încheiat un contract de 6,2 miliarde de dolari pentru 36 de exemplare model A. De asemenea, Cehia și Germania au anunțat că plănuiesc să achiziționeze 24, respectiv 35 de avioane de generația a cincea de la producătorul american.

Pe de altă parte, principalii producători europeni de avioane de luptă – Airbus și Dassault – au reușit să încheie anul acesta doar contracte pentru 20 de Eurofighter (pentru Spania) și șase Rafale (pentru Grecia).

Pe lângă achizițiile de avioane multirol, alte țări europene și îndreptat atenția spre aeronavele ușoare de luptă în încercarea de a-și moderniza flotele aeriene. Varșovia a semnat în septembrie un contract cu Coreea de Sud pentru 48 de avioane ușoare de luptă KAI FA-50PL, în timp ce vecinii noștri au ales L-39NG de noua generație pentru antrenament avansat și recunoaștere.

În ceea ce privește clasamentul la nivel european*, Grecia dispune de cea mai numeroasă flotă de avioane de luptă, formată din 232 de aeronave de fabricație americană (F-4 Phantom II și F-16) și franceză (Rafale și Mirage 2000). Podiumul este completat de Franța, cu 226 de aparate (Rafale și Mirage 2000), și Germania, cu 215 aeronave (Eurofighter și Tornado IDS).

România se plasează în Europa pe poziția a șaisprezecea în ceea ce privește dimensiunea aviației de luptă, cu 17 avioane F-16 Fighting Falcon și 15 aparate MiG-21 LanceR, potrivit raportului World Air Forces 2023.

După livrarea celor 32 de aeronave F-16 din Norvegia, țara noastră va avansa câteva poziții în rândul puterilor aeriene ale Europei, cel puțin din punct de vedere numeric.

Raportul mai arată că România este una dintre ultimele țări care mai au în dotare venerabilul MiG-21, alături de Angola (23 de aparate); Azerbaidjan (5); Croația (12); Cuba (11); Guinea (3); India (128); Libia (12); Mali (9); Mozambic (8); Coreea de Nord (26); Sudan (4); Siria (51); Uganda (5); Yemen (19). La acestea se mai adaugă versiunile de MiG-21 dezvoltate și fabricate de China.

(*Europa fără Rusia și Turcia, care se întind pe două continente)