Elveția a prezentat noile aeronave fără pilot Starliner. Finlanda, Danemarca sunt de asemenea interesate de drona de la Elbit

Forțele Armate Elvețiene a prezentat două noi drone de recunoaștere Hermes 900 HFE StarLiner (denumite ADS 15 în Elveția), o variantă dezvoltată de israelienii de la Elbit Systems pentru Țara cantoanelor. Pe fondul războiului în curs de desfășurare din Ucraina, tot mai multe țări europene depun eforturi pentru a-și moderniza forțele armate, astfel că, în afară de Elveția și Canada, care deja au achiziționat Starliner, țări precum Finlanda și Danemarca s-au arătat și ele interesate de această platforma.

Elveția a cumpărat șase aeronave fără pilot de la producătorul israelian în cadrul unui contract în valoare de aproximativ 290 de milioane de dolari, semnat în 2015. Noile drone vor înlocui flota de sisteme aeriene fără pilot Ranger ADS-95, care au fost retrase din uz în 2019, după 20 de ani de serviciu.

Deși sistemele vor fi utilizate în principal pentru colectarea informațiilor, programul de înzestrare a stârnit o serie de controverse în Elveția. Deși legea elvețiană interzice înarmarea dronelor cu rachete aer-sol, colonelul Gion Walser de la Comandamentul Forțelor Comune din Elveția a declarat reporterilor că armata nu va exclude ideea, potrivit publicației The Jerusalem Times.

Pe lângă utilizarea în misiuni militare, colonelul Walder a indicat că dronele pot fi folosite și de către organismele civile – de exemplu, de către autoritățile regionale, poliție și servicii de intervenție în caz de dezastre sau forțele de grăniceri.

Forțele Aeriene Elvețiene își propun ca în orice moment din zi să aibă două drone în aer.

Primii 12 piloți de drone s-au antrenat în Israel, în apropiere de Masada, în luna decembrie a anului trecut, iar în aprilie, au fost livrate primele două aparate, împreună cu sistemele de control la sol. Armata elvețiană a efectuat primul test de zbor cu Starliner în luna iunie.

Sistemul a fost certificat în februarie pentru a putea zbura în spațiul aerian civil, o cerință cheie dorită de Elveția, dar și de alți potențiali clienți.

Pentru a îndeplini standardele de certificare, Elbit Systems a trebuit să instaleze o serie de dispozitive pentru aviația civilă pe Hermes 900 Starliner, inclusiv un sistem de avertizare pentru evitarea terenului; decolare și aterizare automată în condiții de vizibilitate redusă; avionică redundantă, senzori și conexiuni de date prin satelit; plus capabilități de zbor în condiții meteorologice nefavorabile, inclusiv măsuri de protecție în fața fulgerelor.

Certificarea de a zbura în orice spațiu aerian civil, inclusiv deasupra zonelor populate, permite guvernelor și organizațiilor să utilizeze dronele într-o mare varietate de misiuni, cum ar fi asigurarea securității frontierelor, operațiuni de anti-terorism, supravegherea evenimentelor publice, operațiuni de căutare și salvare maritimă, analizarea situației agriculturii, inspecții pentru protecția mediului și multe altele.

O serie de țări europene, precum Finlanda și Danemarca, s-au arătat și ele interesate de platforma Starliner, deoarece poate zbura în spațiul aerian civil și poate efectua misuni de colectare informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) la altitudine joasă.

În 2020, Canada a cumpărat un Hermes 900 pentru misiuni în zona arctică. Aeronava fără pilot ar urma să fie livrată până la sfârșitul anului și se va ajuta la operațiunnile de căutare și salvare, eforturi umanitare, monitorizarea pescuitului ilegal etc.

Potrivit lui Omri Knoller, liderul programului în cadrul Elbit Systems, maturitatea familiei de drone Hermes și capacitatea de a zbura în spațiul aerian civil este un aspet cheie.

„Nu multe țări europene au UAV-uri care pot zbura în spațiul aerian civil”, a afirmat reprezentantul companiei israeliene pentru The Jerusalem Post. „Au o soluție acum pe care nu au avut-o înainte”, a completat el

Abilitatea de a zbura în spațiul aerian civil „poate oferi soluții pentru orice, atât militar, cât și civil”, a adăugat el. „Condițiile meteorologice din Elveția, mediul montan, care este similar cu cel din multe alte țări din Europa, pot face din acesta un sistem interesant și pentru alte țări”.

Războiul din Ucraina a demonstrat importanța dronelor – atât pentru recunoaștere, cât și pentru misiuni de atac – astfel că multe țări europene și-au manifestat intertesul pentru achiziția de astfel de sisteme aeriene. România avea în derulare un program de înzestrare cu drone, inclusiv înarmate, încă dinainte de declanșarea invaziei ruse în țara vecină, însă MApN a “înghețat” brusc programul în cadrul căruia Elbit Systems, singura candidată selectată să participe la a doua etapă a procedurii de atribuire, oferea Watchkeeper X, o variantă de Hermes 450.

Pe 1 septembrie, Ministerul Apărării a anunțat că a fost inițiată o procedură de atribuire a contractelor aferente achiziției a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2, a câte șase aeronave, în valoare totală, incluzând pachetul de suport, de 300 milioane de dolari, fără TVA.