• DESPRE NOI
  • CONTACT
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Elementele primului sistem de artilerie reactivă M142 HIMARS au ajuns în portul Constanța

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Principalele elemente ale primului sistem de artilerie reactivă M142 HIMARS au ajuns pe 20 februarie în portul Constanța și urmează să fie livrate Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Șonțu” din Focșani, prima unitate a Armatei Române care va avea în dotare acest tip de tehnică militară, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

    În următoarele săptămâni, militarii din cadrul batalionului urmează să se execute testarea de acceptanță și recepție a sistemului.

    În anul 2018, România a achiziționat trei sisteme de tip Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare (cu un total de 54 de instalații de lansare), achiziția, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari fiind realizată prin intermediul programul Foreign Military Sales, direct de la Guvernul SUA. De asemenea, contractul contractul prevede și livrarea a 81 de rachete de tip Guided Multiple Launch Rocket Systems (GMLRS) M31A1 Unitary și 81 de rachete de tip GMLRS M30A1 Alternative Warhead, cât și 54 de rachete de tip Army Tactical Missile Systems (ATACMS) M57 Unitary.

    M142 HIMARS este un sistem autopropulsat de artilerie reactivă cu rolul de a angaja în luptă și de a neutraliza artileria terestră și artileria antiaeriană inamică, mijloace de transport, transportoare blindate inamice, puncte de comandă, personal și alte mijloace de foc ale inamicului, potrivit revistei Artileria Modernă Română.

    Un lansator HIMARS poate trage până la șase rachete ghidate 227 mm M31 GMLRS, acestea putând atinge distanțe de peste 70 km; sau o rachetă tactică MGM-140 (Army Tactical Missile System – ATACMS) cu o rază de acțiune de 300 km, sau două rachete PrSM, care pot lovi ținte la peste 500 de kilometri.

    De asemenea, este conceput pentru a sprijini operațiunile mixte, oferind sprijin direct sau indirect prin forță letală tactică, având abilitatea de a lansa rachetele și de a părăsi poziția de tragere rapid, înainte ca forțele inamice să îi poată detecta poziția și să îl angajeze cu foc.

    Proiectată să fie introdus în serviciu în 2023, racheta Precision Attack Missile (PrSM) ar putea fi echipată cu un cap de dirijare multi-senzor care va permite rachetelor PrSM să urmărească emisii radio sau radar, altfel că vor putea fi folosite și pentru neutralizarea sistemelor de apărare aeriană.

    HIMARS a fost dezvoltat în Statele Unite, în anul 1996, de către Lockheed Martin Missiles & BAE Systems Fire Control.

    Sistemul este montat pe un șașiu de camion de 5 tone cu tracțiune 6×6, cu cabină cu blindaj sporit pentru protejarea echipajului împotriva armelor de foc de calibru mic și a schijelor.

    M142 HIMARS (lansatorul) este format dintr-un transportor (partea auto) și un sistem de control al focului (FCS) care calculează toate datele misiunii de foc și modul de lansare și de încărcare (Launcher-Loader Module – LLM), care efectuează toate operațiunile necesare pentru a executa misiuni de foc primite.

    HIMARS poate fi transportat cu avionul de transport militar C-130 Hercules și poate fi dislocat în zone inaccesibile altor lansatoare de rachete mai grele.

    În prezent, sistemul se află în dotarea forțelor din SUA, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Iordania și urmează să intre în dotarea armatelor din România și Polonia.

    Distanța de la coasta României, portul Sulina, până la Sevastopol, Crimeea, unde se află baza principala a Flotei ruse a Mării Negre, este de puțin peste 300 de kilometri.

    De asemenea, americanii plănuiesc să utilizeze sistemele HIMARS și pentru lansarea de rachete antinavă Naval Strike Missile (NSM).

    Sistemele HIMARS vor acționa independent sau integrat cu celelalte sisteme pentru îndeplinirea misiunilor. Datorită caracterului de interoperabilitate, sistemele lansatoare multiple de rachete pot fi puse la dispoziţia NATO, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul organizației de securitate şi a iniţiativelor regionale, se precizează în comunicatul MApN.

    Sursa foto: MApN

    Te-ar mai putea interesa

    Ministerul Apărării a achiziționat discuri de frânare pentru avioanele MiG-21 LanceR MApN organizează o licitație în valoare de 2,1 miliarde lei pentru lucrări de infrastructură la Mihail Kogălniceanu România, pe locul 22 în lume în ceea ce privește securitatea alimentară – The Economist

    Ultimele știri

    Klaus Iohannis rămâne fără doi consilieri, președintele nu are nici consilier pentru politică externă Comandantul USAFE: Unitatea americană dislocată la Câmpia Turzii cuprinde mai multe drone Reaper decât cea din Polonia FOTO. Un belgian a devenit primul pilot din afara SUA care a acumulat 5.000 de ore de zbor la manșa F-16