Declarația comună a miniștrilor de Externe din statele NATO, care s-au reunit la București. Ce s-a întâmplat în prima zi

Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina, care reprezintă “o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU”, afirmă miniştrii de externe ai statelor membre NATO în declarația comună semnată la reuniunea de la Bucureşti.

“Ne-am adunat aici, aproape de ţărmul Mării Negre, într-un moment când invazia Rusiei din Ucraina, care este în curs de desfăşurare, ameninţă pacea, securitatea şi prosperitatea euroatlantică. Rusia este exclusiv responsabilă pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile repetate şi de neconceput asupra infrastructurii ucrainene, lipseşte milioane de cetăţeni ai Ucrainei de serviciile de bază”, arată documentul semnat de reprezentanţii diplomaţiilor celor 30 de ţări membre NATO.

Aceştia subliniază că agresiunea rusă “a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile”.

“Acţiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activităţile hibride, şantajul energetic şi retorica iresponsabilă pe teme nucleare subminează ordinea internaţională bazată pe reguli”, arată semnatarii.

Diplomaţii NATO îşi exprimă solidaritatea cu Polonia, după incidentul din 15 noiembrie, care a dus la morţi în rândul civililor.

De asemenea, miniştrii de externe vorbesc despre atitudinea “crudă” a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi “comportament barbar” faţă de femei şi copii.

“Condamnăm atitudinea crudă a Rusiei faţă de populaţia civilă din Ucraina, încălcările şi abuzurile drepturilor omului, cum ar fi deportările forţate, tortura, comportamentul barbar faţă de femei, copii şi persoane vulnerabile”, arată documentul.

Şefii diplomaţiilor din ţările NATO subliniază că “aceia care sunt responsabili de crime de război, inclusiv violenţe sexuale pe timpul conflictelor armate, trebuie să răspundă pentru acţiunile lor”.

Totodată, demnitarii reuniţi la Bucureşti condamnă “toate părţile, inclusiv Belarus, care susţin activ războiul de agresiune împotriva Ucrainei”.

Miniştrii de externe salută prezenţa şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, la Bucureşti, în prima zi a ministerialei NATO, se angajează să nu recunoască aşa-zisele teritorii anexate de către Federaţia Rusă, şi să continue să sprijine Ucraina.

Semnatarii precizează că  NATO se va coordona cu partenerii relevanţi pentru a consolida rezilienţa Ucrainei şi pentru a ajuta această ţară să contracareze “campaniile de dezinformare şi minciunile Rusiei”. De asemenea, miniştrii aliaţi se angajează să susţină Ucraina “în eforturile de a-şi repara infrastructura energetică şi de a-şi apăra poporul de atacurile aeriene”.

Declaraţia comună reînnoieşte angajamentul aliat faţă de reconstrucţia şi reformele Ucrainei, după război, astfel încât această ţară să îşi asigure “viitorul liber şi democratic, să îşi modernizeze sectorul de apărare, să consolideze interoperabilitatea pe termen lung şi să descurajeze agresiuni viitoare”.

“Vom continua să consolidăm parteneriatul nostru cu Ucraina, pe parcursul aspiraţiilor sale euroatlantice”, arată miniştrii de externe aliaţi în document.

• Secretarul de stat al SUA Antony Blinken s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis 

Președintele Klaus Iohannis și secretarul de stat Antony Blinken au apreciat dinamica pozitivă actuală a relațiilor bilaterale și au reiterat angajamentul pentru dezvoltarea și aprofundarea, în continuare, a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, pe toate dimensiunile sale.

Cei doi înalți oficiali au avut un schimb de opinii substanțial cu privire la contextul regional complex, marcat de exacerbarea efectelor economice, sociale și umanitare ale continuării agresiunii Rusiei în Ucraina și, respectiv, la măsurile luate pentru implementarea deciziilor privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, adoptate în timpul Summitului Alianței de la Madrid.

Iohannis a adresat mulțumiri pentru suplimentarea recentă a prezenței militare americane în România, în scopul consolidării posturii de descurajare pe Flancul Estic al Alianței și ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre și a întregii regiuni.

Secretarul de stat Blinken a exprimat aprecierea SUA pentru demersurile consistente și multidimensionale ale României, atât prin acordarea de asistență directă, sprijin pentru refugiați, respectiv pentru tranzitul de cereale, dar și prin coordonarea eforturilor internaționale în sprijinul țării vecine.

Președintele Iohannis a subliniat necesitatea continuării sprijinului partenerilor pentru Republica Moldova, ocazie cu care a evocat impactul substanțial al conflictului din Ucraina și a prezentat măsurile de sprijin adoptate de România în domeniile critice, cu accent pe sectorul energetic.

De asemenea, a fost abordat subiectul crizei energetice actuale, context în care a fost evaluat stadiul proiectelor bilaterale strategice în sectorul energetic, în special a celor din domeniul nuclear civil, care vor permite României să fie un furnizor de securitate energetică în regiune.

În cadrul discuțiilor, s-a reiterat interesul comun de a lucra împreună pentru înregistrarea de progrese concrete în ceea ce privește accederea României  în programul Visa Waiver.

• Ce s-a întâmplat în prima zi a reuniunii 

29 noiembrie 2022 a fost prima zi a lucrărilor Reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, găzduită la București de ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu. Reuniunea Aliată a fost deschisă de președintele României.

Principalul subiect abordat în deschiderea reuniunii șefilor diplomațiilor NATO de la București s-a referit la provocările la adresa securității transatlantice, generate de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În acest context, tema transversală a întregii reuniuni a fost securitatea în regiunea strategică a Mării Negre, aceasta fiind una din măsurile de implementare a prevederilor Conceptului Strategic adoptat la Summitul NATO de la Madrid, care recunoaște Marea Neagră ca zonă de importanță strategică pentru Alianță.

Agenda primei zile a evenimentului a inclus, pe lângă reuniunea oficială a Consiliului Nord-Atlantic (NAC) la nivel de miniștri ai afacerilor externe aliați și din statele invitate Finlanda și Suedia, o sesiune în format extins cu participarea ministrului de externe al Ucrainei Dmytro Kuleba și a reprezentantului UE.

În cadrul discuțiilor, miniștrii afacerilor externe au evaluat progresul implementării deciziilor Summitului NATO de la Madrid din luna iunie a acestui an, cu accent asupra măsurilor de întărire a Flancului Estic al NATO, în conformitate cu postura consolidată de apărare înaintată a Alianței. De asemenea, au examinat modalitățile de îmbunătățire a asistenței pentru Ucraina prin intermediul Pachetului de Asistență Cuprinzătoare (CAP) și au reconfirmat sprijinul ferm al NATO pentru Ucraina.

În contextul prezenței la reuniune a UE, a fost accentuat rolul esențial al cooperării NATO-UE în continuarea sprijinului pentru Ucraina și în dezvoltarea rezilienței strategice regionale.

În intervențiile sale, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța menținerii unei poziții solidare și ferme a NATO în fața amenințărilor generate de agresiunea Rusiei, atât în ceea ce privește consolidarea capabilităților Alianței și posturii de apărare pe Flancul Estic, cât și a susținerii puternice pentru Ucraina și a sprijinirii adecvate a celorlalți parteneri din regiunea Mării Negre – Republica Moldova și Georgia.

Ministrul român de externe a evidențiat, totodată, semnificația strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea întregului spațiu euroatlantic, semnificație reflectată și în noul Concept Strategic al NATO. De asemenea, a reliefat rolul crescut al României și al celorlalte state de pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în contextul aniversării simbolice a 20 de ani de la invitarea majorității acestora să adere la Alianță.

În context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul ferm și dovedit al României de a continua să fie un furnizor de securitate și stabilitate în întreaga regiune.

La sfârșitul primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic reunit la nivel de miniștri ai afacerilor externe, a fost adoptată o Declarație a miniștrilor afacerilor externe din statele NATO (https://www.mae.ro/node/60402).

În cadrul discuțiilor din cea de-a doua sesiune de lucru, la care invitat special a fost Dmytro Kuleba, ministrul afacerilor externe ucrainean, au fost prezentate evaluările Ucrainei cu privire la situația de pe front și la necesitățile urgente pe care Ucraina le are și pe care le solicită de la Aliați. În acest context, a fost reiterat sprijinul ferm pentru consolidarea capacităților și rezilienței Ucrainei.

Ministrul Bogdan Aurescu a reamintit sprijinul multidimensional oferit de România Ucrainei, încă de la începutul conflictului, inclusiv celor peste 2.9 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele țării noastre și prin facilitarea tranzitului a peste 8.4 milioane tone de cereale și produse agricole. De asemenea, a subliniat susținerea României pentru aderarea la NATO a Ucrainei, în conformitate cu deciziile Summitului de la București din 2008.

În marja primei zile a reuniunii de la București ministrul Aurescu a organizat și a participat la un scurt moment de diplomație publică pentru a marca aniversarea a 20 de ani de la Summitul NATO de la Praga, la care România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia, a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică

Tot în marja primei zile a ministerialei, ministrul Aurescu a luat parte  la reuniunea G7+, prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România prin ministrul român de externe.

În marja reuniunii ministeriale, ministrul Bogdan Aurescu a avut întrevederi bilaterale cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Mariano Grossi , cu ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly  și cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.

La reuniunea ministerială NATO participă reprezentanți din 36 de state, incluzând cele 30 de țări membre NATO, alături de Finlanda și Suedia, state invitate să adere la Alianță, și de Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Bosnia și Herțegovina, țări partenere ale Alianței. Împreună cu șefii diplomațiilor din aceste state se află la București Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, și ceilalți înalți oficiali din conducerea politică și militară a Alianței, precum și un reprezentant al UE.

Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor NATO desfășurată la București în perioada 29 – 30 noiembrie 2022 este prima reuniune a miniștrilor de externe aliați pe care o găzduiește România de când a intrat în NATO, în 2004 și al doilea cel mai important eveniment Aliat formal din țara noastră după Summitul NATO din 2008. E