Curtea de Apel București respinge o contestație depusă de Damen privind achiziția de corvete

Compania Damen a pierdut unul dintre procesele prin care contesta rezultatele licitației pentru corvetele Forțelor Navale ale României, Curtea de Apel București (CAB) respingând ca inadmisibilă o plângere depusă de firma olandeză.

Magistrații de la Curtea de Apel București au decis în cazul Dosarului nr. 4113/2/2019, prin care se contesta atribuirea Deciziei 1026/26/06/2019, emisă de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, că plângerea este respinsă ca inadmisibilă.

De asemenea, magistrații au mai transmis că se admite excepția inadmisibilității plângerii, se resping cererile de sesizare a ÎCCJ şi a Curții Constituționale a României ca inadmisibile.

În decizia formulată de magistrații Secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a CAB se precizează că sentința este definitivă.

În luna iulie, Ministerul Apărării afirma că va finaliza contractul pentru programul de înzestrare cu corvete a Forțelor Navale Române după soluționarea definitivă a tuturor dosarelor aflate pe rolul instanțelor în conexiune cu achiziția corvetelor multifuncționale.

Pe rolul Curții de Apel București se mai află două dosare în care firma Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV a formulat cereri în contradictoriu cu Guvernul de la București sau Ministerul Apărării:

• Dosarul nr. 6869/2/2019, înregistrat la Curtea de Apel București, având ca obiect cererea formulată de Damen SNS BV pentru anulare act administrativ (adresa nr. A3/10084/28.10.2019). Prin Sentința nr. 558/08/07/2020, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată acțiunea. Hotărârea instanței nu este încă motivată;
• Dosarul nr. 47/2/2020, aflat pe rolul Curții de Apel București, formulat de Damen SNS BV în contradictoriu cu Guvernul României, pentru anularea Hotărârii de Guvern nr. 48 din 2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională”. În cauză, MApN a formulat cerere de intervenție principală.

În iulie 2019, constructorul francez Naval Group, în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța, a câștigat contractul pentru construirea celor patru corvete pentru Forțele Navale Române, după o licitație marcată de contestații.

Contractul pentru construcția celor patru corvete pentru Forțele Navale Române va fi semnat cu Naval Group ”imediat ce se vor termina” litigiile din instanță, declara în octombrie, la Paris, premierul Ludovic Orban.

“În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul militar, am abordat subiecte la zi cum este contractul privitor la corvete. Şi aici am prezentat punctul nostru de vedere. Au fost mai multe procese care au fost declanşate de un competitor împotriva deciziei de adjudecare a contractului care a fost luată de comisia de licitaţie. Imediat ce se vor termina aceste litigii în instanţă, din punctul nostru de vedere, suntem gata să semnăm contractul, pentru noi fiind extrem de importantă semnarea şi realizarea acestui contract, construcţia celor patru corvete, care sunt extrem de importante în dispozitivul strategic al României la Marea Neagră”,  declara prim-ministrul român.

Naval Group a reușit să câștige contractul pentru corvete în fața olandezilor de la Damen și italienilor de la Fincantieri.

Licitația corvetelor a fost blocată încă din ianuarie 2019, după ce secretarul de stat pentru Armamente, proaspăt demis de premierul Viorica Dăncilă în luna iunie, a sesizat Parchetul Militar cu privire la suspiciuni că procedura s-ar fi realizat ilegal.

În același timp, italienii de la Fincantieri au depus o contestație la licitație, pe care însă și-au retras-o ulterior. În luna iunie, Naval Group și Fincantieri au semnat un memorandum de colaborare, înființând o companie comună.

Inițial, în 2016, guvernul condus de Dacian Cioloș anunțase că atribuie contractul direct olandezilor de la Damen, contra sumei de 1,6 miliarde euro, navele urmând să fie construite și întreținute la șantierul Damen din Galați. Procedura a fost sistată, după ce PSD a venit la putere și a considerat că procedura nu a fost respectată, pentru că trebuia aprobarea Parlamentului, în cazul unei achiziții de o valoare atât de mare, relatează Radio Europa Liberă.