• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Criză climatică: evitarea sfârșitului istoriei

    Umbrela Strategică Umbrela Strategică -

    (Un articol al ambasadorului Ion Jinga, șeful Reprezentanţei permanente a României pe lângă Consiliul Europei, trimis Umbrela Strategică)

    În cartea să “Sfârșitul istoriei și ultimul om”, scriitorul și politologul american Francis Fukuyama anticipa “sfârșitul istoriei”, considerând că momentul ar coincide cu punctul final al evoluției ideologice. Zece ani mai târziu, în “Viitorul nostru postuman: consecințele revoluției biotehnologice”, el admitea că teoria să era incompletă, deoarece “sfârșitul istoriei nu poate avea loc fără sfârșitul științei și tehnologiei moderne”, dar avertiza că progresul științific ar putea altera dramatic viitorul societățîi umane.

    Ultimele trei decenii par să îi dea dreptate nu doar din perspectiva ideologică (în 2022, Francis Fukuyama a publicat un nou articol pe această tema – “Noi dovezi că acesta este, într-adevăr, sfârșitul istoriei”), deoarece predicția privind consecințele profunde ale controlului omului asupra propriei sale evoluții își găsește confirmarea și în ceea ce Bill Gates consideră “cea mai dificilă provocare cu care oamenii s-au confruntat vreodată: evitarea dezastrului climatic” (articolul “Starea tranziției energetice”, 18 octombrie 2022).

    În calitate de președinte al Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii în 2018, am avut șansă de a constată în mod direct consecințele schimbărilor climatice asupra bazinului Lacului Ciad. Nu cu mult timp în urmă unul din cele mai mari lacuri din Africa, acesta și-a micșorat suprafață cu 90%, datorită reducerii volumului precipitațiilor – indusă de schimbările climatice – și creșterii consumului de apă pentru activități umane.

    Împreună cu oficiali ai ONU, am mers prin deșertul nou format, unde altădată pulsa viață, lacul oferind apă, hrană, locuri de muncă și un viitor câtorva milioane de oameni. Astăzi, este un spațiu expus sărăciei, instabilității și conflictelor.

    Pe baza acelei experiențe, Comisia pentru Consolidarea Păcii și Consiliul Economic și Social au organizat, pentru prima dată în istoria ONU, o reuniune comună dedicată relației dintre schimbările climatice și provocările la adresa păcii durabile în regiunea Sahel, o tema ce leagă modificările climatice de proliferarea conflictelor într-o regiune afectată dramatic de ambele fenomene. Tema a fost ulterior extinsă la alte regiuni – la 31 mai 2022, Comisia pentru Consolidarea Păcii a organizat o dezbatere dedicată impactului schimbărilor climatice asupra consolidării păcii în statele insulare din Pacific.

    Rcent, subiectul a fost introdus și pe agenda Consiliului de Securitate – la 12 octombrie 2022, Linda Thomas-Greenfield, Reprezentantul Permanent al SUA la ONU, afirmă că: “De fiecare dată când mă întorc în Africa, sunt frapată cât de mult modificarea climei a transformat peisajul local. Aerul este mai fierbinte, vremea prezintă variații extreme. Și ne întrebăm cu toții când Lacul Ciad o să dispară complet. Africa este continentul unde se află 17 din primele 20 de țări cele mai vulnerabile din punct de vedere climatic. Climă și securitatea sunt interconectate și trebuie să se afle în topul agendei Consiliului de Securitate.”

    Criză climatică nu mai este o noțiune abstractă. Ea a generat în ultimii ani consecințe devastatoare în numeroase părți ale lumii, exacerband inegalitățile, deoarece persoanele cele mai vulnerabile la schimbările climatice sunt și cele mai puțîn reziliențe la impactul economic al acestora.

    Guvernele naționale au responsabilitatea lor în negocierile privind climă, dar nu pot rezolva singure problema. Un rol-cheie revine comunităților locale. Măsurile luate la nivelul municipalitatilor sunt extrem de importante, deoarece peste 50% din populația globului trăiește în orașe, iar acest număr este de așteptat să crească la 70% până în anul 2050. În India, de exemplu, satul Modhera își asigura întreagă cantitate necesară de energie electrică folosind panouri solare.

    Rolul băncilor de dezvoltare devine, de asemenea, esențial deoarece gestionează un fortofoliu financiar global în valoare de peste 32 trilioane dolari și pot canaliza fluxuri financiare către susținerea politicilor de mediu. Este mesajul pe care Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, l-a transmis sesiunii anuale a băncii Mondiale, în octombrie 2022: “Băncile de dezvoltare pot asigura succesul sau eșecul tranziției la energia regenerabilă. Pentru a împiedică haosul climatic să genereze și mai multă suferință umană și să decimeze economia globală, trebuie aplatizată curbă emisiilor, iar acest lucru trebuie făcut acum.”

    Un exemplu de politică bancară adaptată la acest deziderat este cel promovat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care și-a aliniat activitățile la obiectivele Acordului Climatic de la Paris, din 2015, implementând conceptul “oameni – planetă – prosperitate”.

    Un punct de inflexiune în efortul de transformare a acțiunii climatice în principala prioritate globală poate fi reprezentat de cea de-a 27 Conferință a Părților la Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (COP27), ce se va desfășura la Sharm El-Sheikh, în Egipt, între 6-18 noiembrie 2022.

    Pentru identificarea ariilor de convergență pe subiectele agendei conferinței, miniștrii mediului din peste 40 de state s-au reunit recent la Kinshasa, în Republica Democrată Congo, prilej cu care Secretarul General Adjunct al ONU, Amînă Mohammed, a avertizat că fereastră de oportunitate pentru evitarea unei catastrofe climatice este pe cale să se închidă. Oficialul ONU a propus elaborarea unei foi de parcurs pentru concretizarea fondurilor promise anul trecut la Glasgow, cu ocazia COP26, destinate adaptării la tranziția climatică. Amînă Mohammed a solicitat, totodată, sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de alertă timpurie la orizontul următorilor cinci ani (în Africa, șase din zece persoane nu au acces la aceste sisteme esențiale pentru salvarea vieților și protejarea gospodăriilor în caz de calamități naturale).

    Agenda COP27 cuprinde patru mari teme: finanțarea acțiunii climatice; adaptarea; pierderile și distrugerile; nivelul de ambiție. Finanțarea presupune că țările dezvoltate să atingă țintă asumată la Summit-ul de la Paris (COP21), în decembrie 2015, de a mobiliza 100 miliarde dolari pe an (recent, UE și-a reafirmat angajamentul privind asigurarea părții sale de contribuție la orizontul anului 2025).

    În privința adaptării, COP27 este considerat ‘un summit african”, deoarece se desfășoară pe unul dintre continentele cele mai afectate de schimbările climatice. În prezent, 80% din fonduri sunt alocate atenuării efectelor schimbărilor de climă, doar 20% mergând către măsuri de adaptare (proiectele de atenuare produc beneficii financiare și sunt atractive pentru bănci, în timp ce cele de adaptare au un potențial investițional mai redus).

    Finanțarea pierderilor și distrugerilor cauzate de schimbările climatice a devenit un subiect contencios, deoarece include nu doar costuri generate de distrugerea resurselor naturale, bunurilor și serviciilor în domenii precum agricultură, infrastructură sau turism, ci și pierderi ce nu pot fi cuantificate economic – cum ar fi dispariția unor culturi sau moduri de viață, ori migrația.

    Cea de-a patra tema pe agenda COP27 se referă la creșterea nivelului de ambiție în angajamentele asumate, având în vedere că obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială este pe cale să devină nesustenabil, experții ONU avertizând că, dacă tendința actuală se menține, creșterea temperaturii globale va tinde spre 3 grade Celsius.

    Schimbările climatice au adus deja în pragul extincției circa un million din cele opt milioane de specii de plante și animale care trăiesc pe pământ. Cantitatea de gaze cu efect de seră aflată astăzi în atmosfera este cea mai mare din ultimul million de ani. La nivel global, resursele naturale sunt supra-exploatate, generând costuri masive pentru mediul înconjurător. Planetă pierde 10 milioane hectare de pădure în fiecare an, echivalentul suprafaței Islandei. Despăduririle afectează resusele de apă, reduce capacitatea pădurilor de a stoca dioxidul de carbon și amplifică efectele dezastrelor naturale. Poluarea este cauza a peste 6,5 milioane decese umane în fiecare an.

    Această realitate a fost recunoscută de către Adunarea Generală a ONU care, la 28 iulie 2022, a adoptat, cu unanimitate de voturi, o rezoluție istorică ce include “dreptul la un mediu înconjurător curat, sănătos și sustenabil” în categoria drepturilor omului (rezoluția 76/300). Trăim într-un “sat global”, în care nimeni nu este imună la poluare, degradarea mediului înconjurător, sau distrugerea iremediabilă a biodiversității. În același timp, problemele create de om trebuie să își găsească soluții create tot de om.

    Așa cum remarcă recent Secretarul General al ONU: “Trebuie să oprim războiul fără sens și sinucigaș împotriva naturii. Când haosul climatic avansează în galop, acțiunea climatică stagnează. Ne aflăm acum într-o bătălie pe viață și pe moarte pentru propria noastră salvare astăzi și supraviețuire mâine, care necesită un nivel cuantic de compromis între economiile dezvoltate și cele emergente.”

    Francis Fukuyama afirmă că “democrația liberală nu își va reveni dacă oamenii nu au voință de a se lupta pentru ea”. Acest lucru este valabil și pentru rezolvarea triplei urgențe planetare a zilelor noastre – perturbarea climei, pierderea biodiversității, poluarea.

    Liderii lumii vor discuta în cadrul COP27 unele dintre cele mai presante teme privind schimbările climatice. Momentul poate fi hotărâtor pentru procesul de inversare a crizei climatice și evitarea sfârșitului istoriei.

    (Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului).

    Te-ar mai putea interesa

    Ziua Națională a României. O perspectiva din Strasbourg Aviația militară română va avea misiuni de poliție aeriană în Lituania Acționarii CE Oltenia vor continua negocierile cu Tinmar Energy, după ce tot ei le-au întrerupt

    Ultimele știri

    Fregatele și distrugătoarele Royal Navy vor fi echipate cu NSM, rachete antinavă aflate și în dotarea României VIDEO. Corveta PNS TABUK, construită de Damen în România, în misiune de securitate pentru Cupa Mondială FIFA Forțele aeriene regale olandeze au scos la pensie avionul de luptă F-16 supranumit „MiG-Killer”