Coronavirus: Tensiuni pe fondul competiției acerbe pentru kituri de testare, măști și alte echipamente de protecție

Agravarea pandemiei de coronavirus a provocat o competiție acerbă la nivel global pentru obținerea de kituri de testare măști și alte echipamente de protecție, astfel că unele țări au apelat la mijloace mai puțin cinstite pentru a pune mâna pe aceste produse, chiar cu riscul provocării de tensiuni cu state în mod tradițional prietene.

Luna trecută, șase milioane de măști comandate de Germania au dispărut în mod misterios în cursul unei escale în Kenya. Informațiile curente nu indică implicarea Administrației de la Nairobi în acest caz.

La finalul săptămânii trecute, ministrul german de Interne, Andreas Geisel, a acuzat Statele Unite că au confiscat 200.000 de măști pe care Belinul le-a comandat de la o firmă americană. Potrivit oficialului, măștile ar fi fost confiscate de americani la Bangkok.

“Considerăm acest lucru ca un act de piraterie modernă”, a declarat Geisel. “Nu poți acționa într-un asemenea mod față de partenerii transatlantici. Aceste metode tip Vestul Sălbatic nu-și au locul, chiar și într-o perioadă de criză globală”.

Statele Unite au negat categoric acuzațiile venite dinspre Berlin. “Guvernul Statelor Unite nu a întreprins nicio măsură pentru a devia materiale 3M destinate Germaniei și nici nu știm despre o asemenea expediere”, a transmis o reprezentantă a Ambasadei SUA la Berlin, citată de agenția Reuters.

Săptămâna trecută, potrivit unor oficiali francezi, persoane din Statele Unite, aparent acționând în numele autorităților americane, au reușit să redirecționeze spre SUA un avion plin cu măști care se pregătea să decoleze din China spre Franța. Americanii ar fi reușit acest lucru oferind chinezilor de trei ori mai mult decât prețul stabilit cu partea franceză.

“Au venit pe pistă, au scos banii (…) așa că trebuie să ne luptăm”, a afirmat Jean Rottner, președintele Consiliului regional Grand Est, una din zonele din Franța grav afectate de COVID-19.

Rottner a declarat că nu a reușit să afle pentru cine lucrau americanii, însă un alt oficial francez a precizat că acționau în numele autoritățile federale americane, informează site-ul publicației The Guardian.

Ambasada Statelor Unite la Paris a negat acuzațiile potrivit cărora SUA ar fi cumpărat măști ce urmau să fie livrate Franței.

Canada este o altă țară care se străduiește să obțină echipamente de protecție, iar premierul de la Ottawa, Justin Trudeau, a cerut oficialilor canadieni să analizeze informații privind deturnarea unor transporturi de produse medicale.

“Trebuie să ne asigurăm că echipamentele destinate Canadei ajung și rămân în Canada, și am rugat miniștrii să urmărească aceste rapoarte”, a afirmat joi liderul de la Ottawa .

Ministrul Sănătății din Brazilia, Luiz Henrique Mandetta, a declarat săptămâna trecută că recentele tentative ale țării de a achiziționa echipamente de protecție din China au eșuat.

“SUA au trimis 23 dintre cele mai mari avioane de marfă în China pentru a transporta materialele pe care le-au achiziționat. Multe dintre achizițiile noastre, pe care sperasem să le confirmăm pentru a furniza [sistemului nostru de sănătate], au picat”, a spus oficialul. “Lumea întreagă vrea [aceste lucruri]. Există o problemă de cerere excesivă”.

Panicate de agravarea pandemiei, unele țări au apelat la metode mai puțin ortodoxe pentru a obține produse medicale, inclusiv folosind agențiile de spionaj pentru a obține astfel de materiale.

Multe state, inclusiv Franța, Germania și Rusia, au luat măsuri pentru a-și face rezerve de măști și alte echipamente de protecție, lucru ce a însemnat limitarea exporturilor de astfel de materiale.

Turcia a luat măsuri mai drastice; interzicând exporturile de echipamente de protecție, dar și anulând contracte pentru livrarea de măști către alte țări, chiar dacă au fost deja plătite, potrivit presei din Belgia și Italia.

Publicațiile Le Soir (Belgia) și Corriere della Sera (Italia) au transmis că măștile comandate de cele două țări din Turcia au ajuns cu mare întârziere sau nu au mai ajuns deloc. În cazul Italiei, a fost nevoie ca șeful Guvernului de la Roma, Giuseppe Conte, să-l sune pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, pentru ca măștile să fie livrate.

China, cel mai mare producător de măști din lume, a vândut sau donat milioane de măști în Europa, însă unele livrări nu au ajuns la destinație, fiind confiscate de autoritățile din țări aflate pe traseu. Un astfel de transport, care se îndrepta spre Italia, a fost confiscat de autoritățile din Cehia.

Guvernul de la Praga a negat că ar fi furat măștile, susținând că au fost confiscate în urma unei operațiuni anti-contrabandă. În cele din urmă, Cehia a trimis drept compensație 110,000 de măști în Italia.

Totuși, o parte semnificativă din materialele expediate din China s-au dovedit slabe din punct de vedere calitativ.

Ministerul Sănătății din Olanda a comunicat că va returna 600.000 de măști de protecție importate din China care s-au dovedit defecte.

Problemele semnalate de Olanda nu sunt singulare: autoritățile din Spania au comunicat că testele rapide pentru coronavirus, comandate din China, depistează virusul în doar 30% din cazuri.

Ambasada Chinei în Spania a spus că testele comandate de la Madrid nu fac parte din echipamentele medicale donate de China.

De asemenea, Rusia a trimis peste 300.000 de măști, împreună cu zeci de doctori în Italia, însă există suspiciuni că ajutorul Moscovei nu a fost chiar dezinteresat, având mai degrabă rol propagandistic. Mai mult, un fost expert NATO, citat de La Stampa, a afirmat că printre doctorii timiști de Moscova s-ar număra și agenți ai serviciului militar de contrainformații din Rusia (GRU).

Rusia a negat vehement acuzațiile și a criticat presa italiană.

Mossad, agenția de informații externe din Israel, a efectuat mai multe operațiuni clandestine în urma cărora a reușit să obțină sute de mii de kituri de testate pentru coronavirus.

Unele state au interzis nu doar exporturile de materiale medicale, ci și cele de produse alimentare. Serbia a interzis exporturile de floarea soarelui, iar Vietnamul, al treilea cel mai mare exportator de orez, a interzis exportul acestui produs.

Presa germană a relatat luna trecută că Administrația Trump a oferit unei companii medicale germane sume mari de bani pentru acces exclusiv la un vaccin contra coronavirusului. În ciuda faptului că firma în cauză – CureVac – a negat informațiile vehiculate în presă, incidentul a fost probabil considerat un semn de alarmă de alte țări.

To make it clear again on coronavirus: CureVac has not received from the US government or related entities an offer before, during and since the Task Force meeting in the White House on March 2. CureVac rejects all allegations from press.

— CureVac (@CureVacAG) March 16, 2020

Abraham L Newman, profesor la Universitatea Georgetown, și Henry Farrell, profesor de științe politice și afaceri internaționale la Universitatea George Washington, au declarat că există riscul ca “lumea să se afunde în neîncredere și egoism”.

„Nivelul ridicat de suspiciune reciprocă care există în prezent între state va face mai dificilă coordonarea unui răspuns internațional”, au scris cei doi academicieni într-un material publicat de revista Harvard Business Review.