Cazuri de COVID-19 la bordul unui submarin olandez ce participa la un exercițiu NATO/ Un submarin nuclear rusesc în carantină
Pandemia de coronavirus afectează forțele militare din întreaga lume, și nici submarinele nu par să fie imune la acest pericol.
Ministerul Apărării din Olanda a anunțat recent că submarinul HNLMS Dolfijn (S808), care participa la un exercițiu naval NATO în apropierea Scoției, a fost rechemat la bază după descoperirea a opt cazuri de coronavirus în rândul echipajului.
Onderzeeboot https://t.co/JJ5CCX3Kc5. Dolfijn breekt haar reis nabij Schotland af omdat een aantal van de 58 bemanningsleden het COVID-19-virus heeft of had. Hier tref je meer informatie aan over https://t.co/JJ5CCX3Kc5. Dolfijn en de bemanningsleden. https://t.co/fUALKOeapp
— Koninklijke Marine (@kon_marine) March 30, 2020
HNLMS Dolfijn, submarin cu propulsie clasică, din clasa Walrus, care are un echipaj format din 58 de oameni, urmează să ajungă în cursul acestei săptămâni la baza navală Den Helder.
Nava olandeză participa, alături de forțe din alte state NATO, la exercițiul Joint Warrior, care se desfășoară în Atlanticul de Nord.
Submarine din Olanda și Norvegia au vizitat duminică o bază navală din Scoția, potrivit publicației Forbes.
Submarinul nuclear rusesc Orel (K-266) a fost plasat în carantină, la finalul săptămânii trecute, după vizita la bordul navei a unui contractor civil care anterior intrase în contact direct cu o persoană infectată, relatează presa rusă, citată de publicația Forbes.
Vasul Orel – submarin cu propulsie nucleară dotat cu rachete de croazieră, din clasa Oscar II/Proiect 949AM – a fost plasat în carantină la Zapadnaya Litsa, cea mai vestică bază navală a Flotei Ruse a Nordului, a relatat sâmbătă site-ul de știri The Barents Observer, citând publicația B-port.
Se pare că situația ar fi fost cauzată de vizita unui contractor civil, despre care s-a aflat ulterior că intrase în contact cu o persoană infectată.
De asemenea, au fost luate măsuri de izolare a echipajului unui submarin aflat în apropiere și a personalului portului.
Echipajul unui submarin din clasa Oscar II este în mod normal de peste 100 de persoane.
Submarinele din clasa Oscar II//Proiect 949A sunt dotate cu 24 de tuburi de lansare pentru rachete antinavă P-700 Granit (SS-N-19 Shipwreck, potrivit terminologiei NATO) și tuburi lanstorpile calibru 533 mm, care pot fi folosite pentru lansarea de torpile și rachete antisubmarin RPK-6 Vodopad (SS-N-16 Stallion, potrivit terminologiei NATO).
Submarinul Orel a fost modernizat la standardul Oscar II/Proiect 949AM, astfel că poate utiliza rachete antinavă supersonice P-800 Oniks, rachete de croazieră Kalibr și ar putea chiar lansa rachete de croazieră hipersonice 3M22 Zircon, aflată în faza de testare.
Răspândirea bolilor infecțioase la bordul navelor este favorizată de faptul că un număr mare de persoane lucrează, mănâncă și dorm în spații restrânse.
În mod clar, măsurile de distanțare socială și izolarea bolnavilor pentru a combate răspândirea coronavirusului SARS CoV-2 (care cauzează boala COVID-19) sunt imposibil de aplicat la bordul unei nave, chiar dacă vase ca portavioanele au centre medicale moderne.
Conform studiilor efectuate în cazul navei de croazieră Diamond Princess, afectată de coronavirus în luna februarie, s-a constatat că rata contagiozității a fost de patru ori mai mare decât la Wuhan, epicentrul epidemiei.
Cazurile celor două submarine nu sunt singulare; forțe militare din întreaga lume au recunoscut în mod oficial că au fost direct afectate de coronavirus – inclusiv două portavioane americane, cu o singură excepție notabilă – China.
La începutul lunii martie, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Beijing susținea că niciun membru al Forțelor armate chineze – care cuprind aproape două milioane de militari – nu a fost infectat cu coronavirus, în pofida faptului că zeci de mii de militari chinezi, inclusiv cadre medicale, au participat la eforturile de gestionare a crizei sanitare, relatează Foreign Policy.
Însă este de remarcat că Beijingul a susținut exact același lucru și în cazul epidemiei SARS din 2002-2004, pentru ca ulterior, în urma dezvăluirilor din presa occidentală, să recunoască că sute de militari chinezi au fost infectați. În cele din urmă, Organizația Mondială a Sănătății a ajuns la concluzia că aproximativ 8% din cazurile de SARS din China au fost în rândul forțelor armate.
După preluarea puterii de președintele Xi Jinping, Forțele armate chineze încercă și mai asiduu să proiecteze imaginea unei forțe încrezătoare, iar imaginile cu militarii chinezi intervenind la Wuhan, în epicentrul epidemiei, fără să fie afectați de virus, se doresc să confirme imaginea de forță redutabilă.
