ApărareEnergieInfrastructurăȘtiri

Burduja (MFP) : România ar avea nevoie de o Agenție a Apărării după modelul american al DARPA

România ar avea nevoie de o Agenție de Cercetare în Apărare după modelul american al DARPA (Defence Agency for Research Projects), care să producă inovări de referință, a spus, la Umbrela Strategică Focus, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, subliniind că din zona militară vin cele mai importante inovări, cu care ”astăzi, noi, omenirea trăim”.

El a spus că România, ”țara șantierelor începute și neterminate”, este ”codașa Europei” în zona investițiilor în cercetare-inovare-dezvoltare –care ar trebui să genereze creștere economică – și că guvernul din care face parte încearcă să aloce 6 la sută din PIB pentru domeniul investițiilor, ”ceea ce ar fi o premieră”.

  • ”E timpul să profităm de această criză și de a o transforma într-o oportunitate (…) investiții deștepte, pe deoparte în infrastructura conectivă, de transport
  • Încercăm să mergem pe la 6 la sută din PIB pentru investiții , este o premieră
  • Suntem țara șantierelor începute și neterminate
  • Zona de inovare –cercetare, dezvoltare: Suntem codașii Europei, investim foarte puțin, în jur de 1 la sută din PIB. Avem nevoie de investiții în inovare ca să putem genera creștere economică (aici vorbesc în nume propriu, dar sunt și discuții cu colegii de la guvernare) Ne uităm la modelul american, israelian care generează inovare în zona de securitate națională, în zona de apărare. E cunoscut modelul american cu DARPA (Defence Agency for Research Projects) . Dacă am reuși să creem în România o agenție de cercetare după modelul american sau israelian în zona de securitate națională, unde să aduci cele mai luminate minți ale acestei țări și avem cercetători formați la cele mai mari universități ale lumii, să îi plătim conform cu ceea ce știu și să-i punem la treabă, într-adevăr România ar putea genera astfel de inovări. Se știe, din zona militară au venit cele mai importante inovări, cu care astăzi noi ca omenire trăim. De la telefoane mobile, GPS, astea sunt proiecte în general plecate din DARPA , agenția de ”defence research” a americanilor. De ce nu și la noi ? Mă întreb.”

Vorbind într-un context mai larg, el a spus că ”vedetele” investițiilor noi sprijinite de stat vor fi cele din infrastructura de transport , zona energetică , Sănătatea și Educația.

  • ”În primul rând infrastructura de transport, unde vorbim de autostrăzi, căi ferate, infrastructura portuară oarecum , dar cele mai importante categoric această inchidere a legăturii pe UE, unde sunt peste 70 la sută din exporturile României. Deci, de la portul Constanța la Nădlac, Pitești-Sibiu, practic acela e segmentul care trebuie accelerat, Comarnic –Brașov, conectarea regiunii Moldovei de motorul principal al economiei românești, vorbesc de București.
  • Există o prioritizare deja făcută în Masterplanul General de Transport, trebuie să o urmăm.
  • Mergem și spre zona energetică, unde România are un potențial strategic, Nu este normal să importăm energie electrică deși avem acces și la zona verde, la zona hidro, la cea de gaze din exploatarea resurselor interne
  • Am reușit să accelerăm spitalele regionale, proiecte care zăceau blocate de ani de zile (…) se alocă un fond la nivelul fiecărui județ pentru aceste modernizări ale infrastructurii de sănătate
  • Nu în ultimul rând, zona de educație, unde există proiecte inclusiv cu băncile internaționale pentru modernizarea școlilor, practic aducerea infrastructurii școlare la un stadiu decent, inclusiv în zone mai puțin dezvoltate ale țării.”

În ceea ce privește mecanismul și reformarea Parteneriatului Public Privat (PPP), Burduja a spus că principala problemă a acestuia rămâne cea de ”încredere”, deși din punct de vedere legislativ ” lucrurile sunt în regulă”, România având ”o legislație pe PPP destul de permisivă, destul de flexibilă, astfel încât investitorii privați să poată intra într-o relație de business, de încredere cu statul român”.

  • ”Principala problemă este încrederea. PPP nu este un instrument prin care un stat cu o capacitate slabă să mute responsabilitatea pe partenerul privat. Statele unde PPP nu sunt state cu o capacitate administrativă slabă . Sunt state cu capacitate administrativă puternică. Pentru că el este un instrument mult mai greu de gestionat decât un proiect gestionat integral de stat, decât un proiect clasic de infrastructură..
  •  Partenerii privați trebuie să redobândească această încredere în partenerul public, pentru a putea intra în această relație în care, să fim serioși, sunt parteneriate pe termen lung, implică riscuri . Dacă o companie privată nu are încredere în statul român că își va duce angajamentele la bun sfârșit, nu o să își asume asemenea risc. Cu atât mai mult în situația de astăzi, în care România concurează pe o piață globală.
  • Dacă redobândim încrederea, e un instrument valoros, am putea să dinamizăm zona de investiții publice , cu un efort pe termen scurt rezonabil, mai ușor de gestionat decât proiectele clasice. Pe termen lung, e mai scump un PPP decât un proiect gestionat integral de stat.”

Principalele remarci ale secretarului de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Sebastian Burduja, făcute la ediția Umbrela Strategică Focus.

Decontarea politică a rezultatelor economice negative

  • Suntem într-o situație unde nu există răspunsuri predefinite.
  • Ne străduim în fiecare zi să facem acele procese care pot să ducă la identicare unor soluții, să punem la punct proceduri (..) în fiecare zi avem o alegere foarte simplă în față: orim mergem pe un model populist, ori adoptăm un model liberal, în care eu unul cred și dăm oamenilor undițe, instrumentele prin care să poată să prospere, avanseze, dezvolte și în această nouă economie
  • Un răspuns atent cumpănit: chiar nu mă interesează pe mine unul ce decontăm politic  Cred că suntem în aceste poziții vremelnice și întrebarea fundamentală e ce lăsăm în urma noastră. (…) să lăsăm ceva mai bun în urma noastră (…) Ca om politic trebuie să le luăm în calcul, dar în același timp avem o răspundere în aceste poziții, care trebuie să primeze în fața oricăror calcule politice . Mentorul meu de la Harvard îmi spunea și nu o să uit niciodată: diferența dintre un politician și un lider este simplă: politicianul se gândește la următoarele alegeri, liderul se gândește la următoarele generații (…) România are de 30 de ani foarte mulți politicieni și prea puțini lideri.

Investițiile publice principalul pilon al relansării economice

  • E timpul să profităm de această criză și de a o transforma într-o oportunitate (…) investiții deștepte, pe deoparte în infrastructura conectivă, de transport
  • Încercăm să mergem pe la 6 la sută din PIB pentru investiții , este o premieră
  • Suntem țara șantierelor începute și neterminate
  • Zona de inovare –cercetare, dezvoltare: Suntem codașii Europei, investim foarte puțin, în jur de 1 la sută din PIB. Avem nevoie de investiții în inovare ca să putem genera creștere economică (aici vorbesc în nume propriu, dar sunt și discuții cu colegii de la guvernare) Ne uităm la modelul american, israelian care generează inovare în zona de securitate națională, în zona de apărare. E cunoscut modelul american cu DARPA (Defence Agency for Research Projects) . Dacă am reuși să creem în România o agenție de cercetare după modelul american sau israelian în zona de securitate națională, unde să aduci cele mai luminate minți ale acestei țări și avem cercetători formați la cele mai mari univeristăți ale lumii, să îi plătim conform cu ceea ce știu și să-i punem la treabă, într-adevăr România ar putea genera astfel de inovări. Se știe, din zona militară au venit cele mai importante inovări, cu care astăzi noi ca omenire trăim. De la telefoane mobile, GPS, astea sunt proiecte în general plecate din DARPA , agenția de ”defence research” a americanilor. De ce nu și la noi ? Mă întreb.

Reorganizarea Ministerului de Finanțe

  • Demersul se încadrează în linia generală de eficientizare a aparatului public
  • Sunt niște posturi vacante în Direcții care nu își mai au rostul și atunci este normal ca ele să fie eliminate. Principiul e simplu: să fim mai eficienți. Să avem oameni care se pricep la ceea ce fac, am găsit destui profesioniști foarte buni în MFP și în măsura în care se impune să mai comasăm din aceste direcții, pentru că uneori s-au spart în mai multe bucăți pentru a le da unor oameni posibilitatea să dețină o funcție (..)
  • Tragem foarte tare pe zona de digitalizare. În momentul în care digitalizezi niște lucruri îți poți permite să vii și cu niște măsuri de eficientizare din punct de vedere al sarcinilor per angajat (…) ne gândim la factura unică

Vedetele investițiilor noi sprijinite de stat

  • În primul rând infrastructura de transport, unde vorbim de autostrăzi, căi ferate, infrastructura portuară oarecum , dar cele mai importante categoric această inchidere a legăturii pe UE, unde sunt peste 70 la sută din exporturile României. Deci, de la portul Constanța la Nădlac, Pitești-Sibiu, practic acela e segmentul care trebuie accelerat, Comarnic –Brașov, conectarea regiunii Moldovei de motorul principal al economiei românești, vorbesc de București (Bucureștiul și aria limitrofă de o oră din jur generează cam jumătate din totalitatea veniturilor firmelor din țară, este efecti inima economică a României (…) după vin Timișoara, Cluj, Craiova, Brașov, Constanța ) . Cert este că trebuie să conexăm regiunile mai slab dezvoltate de aceste motoare economice, în principal de București, autostrada Moldovei.
  • Există o prioritizare deja făcută în Masterplanul General de Transport, trebuie să o urmăm.
  • Mergem și spre zona energetică, unde România are un potențial strategic, de la rezervele din Marea Neagră la capacitățile de producere ale energiei electrice, în special centralele pe gaz (la Iernut e o investiție mare în desfășurare) , reactoarele de la Cernavodă 1 și 2 (făcută acea prelungire a duratei de viață, ca și proiectele 3 și 4)
  • Nu este normal să importăm energie electrică deși avem acces și la zona verde, la zona hidro, la cea de gaze din exploatarea resurselor interne
  • Sănătatea. Am reușit să accelerăm spitalele regionale, proiecte care zăceau blocate de ani de zile (…) se alocă un fond la nivelul fiecărui județ pentru aceste modernizări ale infrastructurii de sănătate
  • Nu în ultimul rând, zona de educație, unde există proiecte inclusiv cu băncile internaționale pentru modernizarea școlilor, practic aducerea infrastructurii școlare la un stadiu decent, inclusiv în zone mai puțin dezvoltate ale țării.

Funcționarea și reformarea parteneriatului public –privat

  • Din punct de vedere legislativ, din evaluările pe care noi le-am făcut lucrurile sunt în regulă. România are o legislație pe PPP destul de permisivă, destul de flexibilă, astfel încât investitorii privați să poată intra într-o relație de business, de încredere cu statul român
  • Principala problemă este încrederea. PPP nu este un instrument prin care un stat cu o capacitate slabă să mute responsabilitatea pe partenerul privat. Statele unde PPP nu sunt state cu o capacitate administrativă slabă . Sunt state cu capacitate administrativă puternică. Pentru că el este un instrument mult mai greu de gestionat decât un proiect gestionat integral de stat, decât un proiect clasic de infrastructură. Asta nu a înțeles România mulți ani și au încercat unii să vină și să spună ”domne, dacă statul nu este în stare să facă proiecte, să le facă privatul ”. Dar în mod real, un PPP e mult mai dificil de gestionat, de la inițiere, monitorizare până la finalizarea investiției decât un proiect clasic.
  • De aceea avem, diverse PPP în țară care zac neatinse de ani întregi. Unul dintre ele este Casa Radio , un teren ca un pumn în ochi în mijlocul Bucureștiului, nedezvoltat de ani de zile. Și aici am reușit să repornim discuții, probabil va prelua Ministerul Dezvoltării .
  • Dar repet, e o chestiune de încredere. Partenerii privați trebuie să redobândească această încredere în partenerul public, pentru a putea intra în această relație în care , să fim serioși, sunt parteneriate pe termen lung, implică riscuri . Dacă o companie privată nu are încredere în statul român că își va duce angajamentele la bun sfârșit nu o să își asume asemenea risc. Cu atât mai mult în situația de astăzi, în care România concurează pe o piață globală.
  • Dacă redobândim încrederea, e un instrument valoros, am putea să dinamizăm zona de investiții publice , cu un efort pe termen scurt rezonabil, mai ușor de gestionat decât proiectele clasice. Pe termen lung, e mai scump un PPP decât un proiect gestionat integral de stat. Asta am vrut să spun de la bun început.

Cu cine seamănă Finanțele Publice române din corespondentele europene?

  • Nu prea se aseamănă, avem un model destul de propriu pentru noi
  • Avem cota unică (…) și ungurii. și bulgarii, vecinii noștri au cota unică, chiar mai mică decât noi. Pe zona de venituri la buget noi compensăm prin taxe ușor mai mari decât ei.
  • La colectarea pe TVA suntem codașii Europei
  • Suntem ultimii în Europa la numărul de minute online petrecute de cetățean în relația cu statul . Digitalizarea și faptul că nu reușim să colectăm TVA sunt legate.
  • La datorie publică, avem un nivel teoretic foarte bun, suntem sub 40 la sută , printre cele mai scăzute din UE. Asta nu înseamnă că ne putem compara (…) Statele din Vest sau sudice se împrumută mai mult decât România , sunt economii din zona Euro cu un grad mai mare de încredere din partea investitorilor . Bulgaria se împrumută mai ieftin decât România.

Supraviețuirea unei moțiuni de cenzură  

  • Nu m-ar surprinde o moțiune de cenzură. În Parlament rămâne o majoritate dubioasă, care în fiecare zi aproape creează probleme, dinamitează bugetul țării .

Peste un an…

  • Mi-ar plăcea să fiu în continuare în slujba oamenilor . Nu cred că în sine poziția contează, că e vorba de guvern, de parlament, de administrație locală.
  • (…) visul meu, să fac în continuare lucruri bune pentru România, în măsura priceperii și a puterilor, să aplic ce am învățat în străinătate . Poate în niște ani de zile să nu mă mai întrebe lumea zilnic ce mi-a venit de m-am întors în România
  • Mi-ar plăcea să fim ca societate în punctul în care un român care decide după niște ani de străinătate, în niște poziții de răspundere, cu anumite venituri, confort să revină acasă, să fie privit ca un om normal , nu ca un nebun. Atât.

Ediția Umbrela Strategică Focus cu Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/umbrelastrategica/videos/245800820082692/