Armenia și Azerbaidjanul au anunțat un “armistițiu umanitar” care a intrat în vigoare la miezul nopții de sâmbătă spre duminică, dar după câteva ore, cele două țări s-au acuzat reciproc că au încălcat noul acord de încetare a focului, informează Agence France Presse.
Noul acord vine la o săptămână după încheierea primului armistițiu, mediat de Moscova, dar care nu a fost respectat niciodată.
“Republica Armenia și Republica Azerbaidjan au convenit un armistițiu umanitar cu începere din 18 octombrie, ora locală 00.00”, a declarat Ministerul armean de Externe; diplomația azeră confirmând într-o declarație identic, relatează agenția Agerpres.
Noul armistițiu a fost încheiat după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a vorbit telefonic cu omologii săi armeni și azeri în cursul serii de sâmbătă și a insistat asupra „necesității respectării stricte” a acordului de încetare a focului, conform diplomației ruse.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a „salutat” armistițiul umanitar, afirmând că a fost încheiat „datorită medierii franceze” în coordonare cu copreședinții grupului de la Minsk (Statele Unite și Rusia).
Azerbaidjanul a obținut câștiguri teritoriale în ultimele trei săptămâni fără a câștiga însă o bătălie decisivă. Până în prezent, regimul de la Baku nu a dezvăluit prețul conflictului, nepublicând niciun bilanț al pierderilor umane sau materiale.
Pe de altă parte, separatiștii armeni susțin că au ucis mii de militari și au distrus numeroase echipamente militare azere, dar au și recunoscut că au fost nevoiți să cedeze teren în fața ofensivei azere, însă afirmă că “mențin situația sub control”. Oficial, ei au pierdut circa 700 de oameni și majoritatea celor 140.000 de locuitori au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.
Beligeranții s-au acuzat reciproc că au bombardat în mod deliberat zone civile.
La scurt timp după intrarea în vigoare a celui de-al doilea armistițiu, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a susținut că forțele armene au „încălcat flagrant noul acord”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării din Armenia, Shushan Stepanyan, a raportat tiruri de artilerie și de rachete lansate de azeri pe linia frontului în primele trei ore ale perioadei de armistițiu.
Armata din regiunea separatistă Nagorno-Karabakh a raportat, de asemenea, un atac inamic în zona sud în cursul dimineții, precizând că s-au înregistrat „pierderi și răniți de ambele părți”.
Regiunea Nagorno-Karabakh, o enclavă montană care, de jure aparține Azerbaidjanului, dar este populată și guvernată de etnici armeni susținuți de Erevan, este de trei decenii mărul discordiei între Azerbaidjan și Armenia.
Ciocnirile, izbucnite la finalul lunii septembrie, sunt cele mai grave după războiul din anii 1990, atunci când aproximativ 30.000 de oameni au fost uciși.
Luptele au generat preocupări în cadrul comunității internaționale în privința stabilității Caucazului de Sud, existând riscul ca alte țări să se implice direct în conflict – Azerbaidjanul fiind susținut de Turcia, iar Armenia are un pact de apărare cu Rusia.
Mai mult, regiunea are o importanță strategică din punctul de vedere al securității energetice europene, pe aici trecând numeroase conducte de petrol și gaze spre Europa.
