Rusia, un exemplu pentru aliații NATO în ceea ce privește apărarea cu resurse reduse, potrivit unor oficiali militari americani
Aliații Washingtonului care doresc să-și consolideze capacitatea defensivă cu resurse reduse ar trebui să urmeze exemplul Rusiei, susține amiralul James G. Foggo III, comandantului Forțelor Navale ale Statelor Unite în Europa și Africa.
La rândul său, generalul Ben Hodges, comandant al Forțelor Terestre Americane în Europa între 2015 și 2017, s-a declarat de acord cu propunerile lui Foggo, adăugând că este important ca aceste state să investească în sisteme autonome, în acest sens menționând alăturarea României la inițiativa NATO pentru sisteme maritime fără pilot.
„Așa cum le spun aliaților și partenerilor, dacă sunteți limitați de resursele de care dispuneți și doriți să vă protejați țărmurile, atunci gândiți-vă la ceea ce fac rușii cu A2/AD (AntiAcces/Interdicție zonală) și luați sisteme similare: mine inteligente, rachete de croazieră antinavă, radare de coastă conectate”, a afirmat amiralul Foggo, într-un interviu acordat în decembrie jurnaliștilor de la asociația Defense Writers Group, transmite Business Insider.
„Concentrarea de forțe din Crimeea, în special sistemele S-300, S-400, sisteme radar pentru apărarea de coastă, rachete de croazieră antinavă și altele asemenea, ar putea să împiedice accesul în apele din jurul acestui teritoriu”, a declarat Foggo.
Umbrela AntiAcces/Interdicție zonală (A2/AD – Anti Access/Denial Area) este o strategie folosită pentru a împiedica accesul unui adversar într-o zonă terestră, maritimă sau aeriană.
După anexarea regiunii Crimeea, în anul 2014, Rusia a instalat în peninsulă o serie de sisteme antibalistice, antiaeriene, antinavale și de detecție, care pot supraveghea o porțiune semnificativă a bazinului Mării Negre.
„Națiunile care nu își pot permite forțe maritime considerabile, nave de suprafață și toată infrastructura conexă, își pot apăra în continuare țărmurile, apele și infrastructura maritimă critică cu capacitățile”, descrise de amiralul Foggo, a declarat generalul Hodges.
„Aș adăuga și UMS (Sisteme maritime fără pilot)”, a completat Hodges. „NATO are un program serios care lucrează la acest aspect, iar România, de exemplu, tocmai a anunțat că se alătură acestuia”.
Obiectivul Inițiativei NATO pentru sisteme maritime fără pilot (MUSI), lansată în octombrie 2018, este acela de a dezvolta sisteme maritime autonome mai performante, flexibile și interoperabile.
De asemenea, Hodges a recomandat cu tărie aliaților NATO din regiune să colaboreze în ceea ce privește colectarea, procesarea și schimbul de informații, ceea ce le-ar îmbunătăți percepția privind situația și ar ajuta la dezvoltarea unei imagini maritime comune asupra regiunii Mării Negre.
NATO lucrează la consolidarea capacităților sale de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR). În ultimele două luni ale anului 2019, Alianța Nord-Atlantică a primit primele două, dintr-un total de cinci, drone de recunoaștere RQ-4D, achiziționate în cadrul programului Capacitate Aliată de Supraveghere Terestră (AGS). Aeronavele fără pilot sunt considerate ca active colective ale alianței și toți membrii vor avea acces la datele colectate de aceste aparate.
