Politica externă ”predictibilă și coerentă” va fi făcută de un MAE care își va continua restructurarea

Politica externă a României va continua să fie una predictibilă, coerentă, de consens național și se va realiza în coordonare strânsă cu președintele României, ca factor de decizie în domeniul politicii externe, se spune în programul de guvernare a Cabinetului Cîțu, document depus miercuri la Parlament.

Guvernul va dezvolta acțiuni și  instrumente concrete prin care obiectivele politicii externe să fie implementate într-un mod mai eficient și să fie adaptate la ”noile realități și evoluții în plan internațional în context post-pandemic”.

Concret, guvernul va sprijini organizarea Conferinței privind viitorul Europei, care să dezbată și să cristalizeze un nou consens politic la nivelul statelor membre și al societății europene.

Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și la Zona Euro, precum și  de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului
judiciar românesc.

În ceea ce privește viitorul relației UE-Regatul Unit, România va continua să susțină definirea parteneriatului în parametri care să depășească palierul economic.

Guvernul vrea să dezvolte un corp de specialiști în domeniul politicilor europene la toate nivelurile administrației publice și să Instituie un mecanism de consultări trimestriale intre actorii instituționali relevanți pentru dezbaterile strategice la nivel european.

O atenție sporită va fi acordată elaborării Noului Concept Strategic al NATO, procesului de implementare a deciziilor aliate, în special întărirea coeziunii Flancului Estic.

Demersurile în scopul consolidării și extinderii Parteneriatului Strategic cu SUA vor continua. Interesul prioritar va fi acordat în continuare cooperării pe planurile politic și militar, inclusiv în ceea ce privește creșterea prezenței militare americane în România.

România va continua demersurile de consolidare a relațiilor și parteneriatelor strategice cu Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Spania, Ungaria.

Totodată, în consonanță cu interesul major al României de dezvoltare a relației transatlantice, Canada rămâne un partener important .

Vor continua acțiunile de consolidare a rolului României ca vector de propagare a valorilor comunității europene și euro-atlantice în Balcanii de Vest.

România va acorda atenție formatului trilateral România-Polonia-Turcia, formatului B9 și altor formate
regionale.

România va continua să susțină parcursul european al Republicii Moldova.

Relația cu Ungaria va continua să fie abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declarația de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei vecinătăți.

În relația cu Rusia este necesară în continuare o abordare pragmatică şi predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluționarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar și de alte evoluții conexe.

Va fi dezvoltată pe mai departe relația cu caracter strategic cu Statul Israel, inclusiv pe dimensiunea securitară, de cooperare economică și sectorială, pe baza contactelor foarte bune din anul 2020.

Considerând evoluția Chinei pe plan global, România va adopta o gândire pragmatică in relația cu partea chineză. România se va coordona cu partenerii UE și transatlantici în vederea stabilirii unei imagini strategice de ansamblu, în conformitate cu liniile de acțiune stabilite în Strategia Globală Europeană.

Vor fi continuate demersurile de restructurare a MAE pe principii de profesionalism, pe liniile de acțiune deja inițiate și dezvoltate.

Concursurile pentru intrarea în Corpul Diplomatic și Consular al României (CDCR) vor oferi șanse egale tuturor cetățenilor români. Detașările vor fi limitate la maximum, iar recursul la pensionari va fi folosit în cazuri excepționale.

Înființarea în subordinea Prim-ministrului a unei Echipe Diaspora (ED) permanente, la care să participe MAE, MAI, Ministerul Muncii, Justiției, Educației, Culturii, menită să elaboreze strategia și să coordoneze toate politicile privind Diaspora, mai este prevăzut în programul de guvernare.