Încleștările între forțele separatiste armene din Nagorno-Karabakh și armata azeră au continuat și luni dimineață, în pofida armistițiului umanitar decretat sâmbătă, relatează agenția de știri Agence France Presse.
Ministrul armean de Externe s-a aflat luni la Moscova pentru o întâlnire cu reprezentanții grupului OSCE Minsk, un grup prezidat de Rusia, Franța și Statele Unite care își propune să medieze conflictul din Nagorno-Karabakh. Omologul său azer a participat săptămâna trecută la o întâlnire similară la Geneva.
În ciuda eșecului a aproape trei decenii de mediere, diplomații vor să-i convingă pe armeni și pe azeri să revină la masa negocierilor și să pună capăt încleștărilor din prezent, cele mai sângeroase după războiul din Nagorno-Karabakh din 1994.
Din Stepanakert, capitala regiunii separatiste, un jurnalist AFP a relatat luni dimineață că a auzit focuri de artilerie dinspre sud-vestul autoproclamatei republici. Însă, spre deosebire de nopțile anterioare, orașul a fost ferit de bombardamente.
Alți reporteri AFP din Azerbaidjan au auzit zgomotul artileriei în districtul Terter, situat în nord-estul regiunii Karabakh.
Armistițiul umanitar, mediat de Moscova, și care trebuia să permită schimbul de prizonieri și recuperarea trupurilor victimelor, ar fi trebuit să intre în vigoare sâmbătă la prânz, dar nu a fost niciodată respectat.
La fel ca și înainte, beligeranții și-au pasat responsabilitatea pentru inițierea ostilităților și au revendicat succese spectaculoase pe câmpul de luptă, dar neverificabile din surse independente. Prin urmare, realitatea de pe teren rămâne neclară.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a transmis luni pe Twitter că forțele separatiste bombardează districtele Goranboy, Terter și Agdam și că sunt „epuizate” și se retrag în regiunea Hadrut.
Centrul de informare al Guvernului armean a indicat că ofensiva azeră a fost respinsă și armata azeră a suferit „mari pierderi de vieți omenești și de echipamente militare”.
Comunitatea internațională a continuat, fără succes, să solicite ambelor părți să respecte armistițiul.
De la începutul ostilităților, la finalul lunii septembrie, s-au înregistrat aproximativ 500 de decese, inclusiv aproximativ șaizeci de civili, însă se crede că bilanțul ar putea fi în realitate unul mult mai sumbru.
Fiecare parte susține, de asemenea, că a ucis mii de soldați inamici și se acuză reciproc că ar fi comis atacuri deliberate asupra zonelor populate.
Azerbaidjanul, care în ultimii ani a cheltuit masiv pentru înarmare și are sprijinul Turciei, a avertizat că operațiunile sale militare vor înceta definitiv doar după retragerea forțelor armene din Nagorno-Karabakh.
Comunitatea internațională se teme că acest conflict s-ar putea amplifica și răspândi în regiune, în condițiile în care Ankara sprijină regimul de la Baku, iar Moscova este legată Erevan printr-un acord defensiv.
