Diaconescu: Șomajul va fi o problemă foarte complicată în România/ Pur și simplu, oamenii au fost trimiși pe stradă

Șomajul va fi o problemă ”cât se poate de complicată” în perioada post-pandemie, cu acest fenomen urmând să se confrunte nu doar forța de muncă internă, ci și persoanele întoarse în țară, mai ales sezonierii, care nu vor mai avea ”acces rapid pe piețele occidentale”, a spus, la Umbrela Strategică Focus, prim-vicepreședintele PMP Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.

”Va mai fi o problemă, foarte semnificativă pe zona economică, anume : nu cred că cei care s-au întors în țară , sunt foarte mulți, sunt cu sutele de mii, vor mai găsi acces foarte rapid pe piețele occidentale . Acești oameni vor rămâne acasă, mulți dintre ei, foarte mulți. Și odată rămași acasă, au nevoie de un loc de muncă.

Deci, problema șomajului, ca să nu mai vorbim de forța de muncă internă va fi o chestiune cât se poate de complicată

Probabil nu va fi un șomaj la nivelul celor care au contracte stabile în străinătate, în Europa, ci la nivelul celor sezonieri. Care, sigur , cu o calificare așa cum o au vor trebui să-și găsească munci oarecum asemănătoare în România. Și aici, cred că va fi exterm de complicat în condițiile în care a căzut și cererea, a căzut și oferta.

Vor trebui ridicate ambele de așa natură încât să se facă spațiul economic necesar pentru a absorbi o forță de muncă mai mult sau mai puțin calificată.”, a spus prim-vicepreședintele PMP.

Referindu-se la șomajul intern, Cristian Diaconescu a afirmat: ”Erau înregistrate 300 de mii de companii din România care și-au încetat activitatea și care, marea majoritate au preferat să își trimită oamenii pe stradă pur și simplu, pentru că birocrația în ceea ce privește șomajul tehnic era mult mai complicată”. 

Diaconescu a mai spus că în România ar trebui să apară o revelație de felul ”știm exact pe ce ne bazăm, știm cum acționăm”, dacă țara va ma fi pusă în situația de a se confrunta cu o criză similară cu cea actuală.

”Mi-aș dori ca Romănia să se recupereze cât se poate de repede . Mi-aș dori ca în România să apară o revelație și anume: cum să facem ca odată ce am mai avea o astfel de situație – care poate fi și de altă natură, poate fi de natură conflictuală, de război – să știm exact pe ce ne bazăm , care sunt procedurile de urmat, să știm exact cum se acționează și mai ales să știm care sunt etapele în care se acționează.

Din această perspectivă, mi-aș dori ca un anume tip de revelație să existe și să fie una serioasă, nu una ideatică. În sensul că, a două oară dacă ne mai prinde așa ceva : avem următoarea schemă de reacție, avem următoarele resurse de care nu se atine nimeni , orice s-ar întâmpla și avem următoarele instituții sau zone în țară –în sistemul sanitar – pe care le refacem din temelii. Sau sub temelii, dacă și acolo a intrat virusul prostiei sau al corupției”, a remarcat liderul PMP.

• Nu trebuie să ne limităm la lectura unor ordonanțe uneori făcute stângaci

Întrebat ce lipsește din acțiunea și reacția autorităților române în combaterea epidemiei COVD-19, Cristian Diaconescu a spus:

”(…) ar trebui explicat mult mai detaliat, dincolo de lectura unor ordonanțe uneori făcute stângaci. Ar trebui explicat mult mai detaliat pașii și nivelul de reacție pe care autoritățile centrale și locale le prefigurează în fiecare zi .

– În fiecare zi, autoritățile ar trebui să prezinte starea națiunii , starea de sănătate, starea de securitate, starea economică chiar. Și față de aceste probleme să nu existe un mesaja constatativ sau justificativ, ci ce se face, în ce termen și cum recuperăm încrederea cetățeanului că se face tot ce e omenște posibil.

– Erau înregistrate 300 de mii de companii din România care și-au încetat activitatea și care, marea majoritate au preferat să își trimită oamenii pe stradă pur și simplu , pentru că birocrația în ceea ce privește șomajul tehnic era mult mai complicată. Este adevărat sau nu? Probabil nu vom ști. Este important ca instituțiile să explice, să asigure cât mai facilul acces la resurse, la materiale de protecție, la medicamente. Este o chestiune de supraviețuire, personală, economică.

– Așteptam mai demult o reacție a sistemului bancar în ceea ce privește creditele. A apărut,dar mai sunt și alte teme de discutat. De exemplu, relația între garanțiile de stat și înlesnirile pe care sistemul bancar trebuie să le dea. (…)

– Azi situația e cum e . Peste o lună de stat acasă, nu știu dacă mai rămân bani de mâncare. Pe de altă parte, ce se întâmplă din punct de vedere social în condițiile în care statul nu arată că are o mână forte intelectuală, nu doar una prin prezență militară? (…)

– Nu trebuie lăsat cetățeanul să se bată cu această criză.

– Da, comunicarea are un rol. Comunicarea unor decizii, atitudini care să fie revăzute în realitate cât se poate de rapid.”

•  Procesul democratic nu trebuie să se oprească, clar. Se întrerupe dar nu trebuie oprit

Despre oportunitatea amânării alegerilor locale :

– ”Depinde foarte mult de evoluția crizei pandemice. Macron s-a încăpățânat să țină alegeri, a ținut un singur tur, francezii au venit 40 și ceva la sută, un rezultat neclar și nu suficient de edificator (…) a hotărât ca al doilea tur să nu îl mai organizeze.”

– ”Lucrurile ar trebui privite clar și coerent, într-un raport riscuri-amenințări – beneficiu politic”.

-”Procesul democratic nu trebuie să se oprească, clar. Se întrerupe dar nu trebuie oprit. Procesul democratic nu trebuie neglijat. Oricând pot fi găsite argumente de tipul ”nu se poate, ne ocupăm de altceva, avem o criză, criza nu ne permite…”

– ”Există un raport ponderat între amenințare , răspunsul la amenințare și continuarea normală a demersului democratic” .

– ”Depinde de ce date, informații, care sunt însă judecate cu bună-credință, cât se poate de aplicat. Să nu facem campanie electorală acum. Mi-aș dori să nu facem politică deloc. Politică însemnând cum ne contrazicem unii pe alții. Mi-aș dori să facem o politică de altă natură (…) și anume aceea de a nu privi neapărat în trecut sau ”ce aș fi făcut eu dacă aș fi fost în locul”. Pentru că, dacă privesc în trecut mă înfior și ar trebui în loc să scoatem armata pentru a păzi oamenii în case, să scoatem armata pentru a-i scoate pe unii din case și a-i băga în pușcărie. Poate va veni și acel moment. Sper”.

– ”Deocamdată, orice demers politic trebuie calibrat. Trebuie văzut în foarte mare măsură dacă este de folos și cetățeanului, și societății românești”.

– ”În funcție de evoluția epidemiei, mi se pare destul de complicat ca în două luni să se întâmple așa ceva”.

• Aș trece la represalii în legătură cu cei care fură, pervertesc acest sistem. (…) Și la trezirea opiniei publice

Despre schimbarea politicilor publice post-criză și lărgirea conceptului de securitate națională :

”Dacă după criză nu ne ocupăm de sistemul sanitar inclusiv prin măsuri penale excepționale este posibil ca mulți alți oameni să moară și să se întâmple lucruri absolut de neconceput.

– (…)Trebuie să eliberăm locuri din privat. Statul cu câteva mii de cazuri este depășit? La miliardele care s-au cheltuit în sistemul de sănătate nu avem materiale să ne protejăm medicii? Astea sunt măsuri care se iau din timp , pe care orice stat decent nu le poate exclude din strategiile guvernamentale.

– Aș pune foarte sus nu numai în diverse strategii care se fac, se aprobă și rămân în sertare din securitatea națională, ci aș trece la represalii în legătură cu cei care fură, pervertesc acest sistem. Și la trezirea opiniei publice, care, din când, mai ales când este un caz cât de cât cunoscut, mai discută și de infecții nosocomiale, de mizeria din spitale. (…) Când nu mai avem de ales toate aceste probleme vin peste noi. (…)

– Dincolo de a închide oamenii în casă, instituțiile locale și centrale sunt chemate să rezolve aceste probleme în câteva ore. Nu în câteva zile și nici în câteva luni, în câteva ore, ceea ce este aproape imposibil. (…)

– Aș lua sistemul de sănătate și l-aș plasa aproape  sus la nivelul amenințării  câtă vreme funcționează așa cum funcționează. (…)

– Cu un sistem de sănătate puternic probabil că toate celelalte amenințări s-ar diminua”.

• Despre Italia se spunea că este prea mare să cadă

– ”Așa va fi și în continuare. Zona euro se va mobiliza foarte serios privind Italia. (…) Costurile vor fi enorme. (…) Pe termen mediu și lung nu le-aș purta neapărat de grijă. (…) Acum se plătește o anumită relaxare, superficialitate, tradiție. (…) Încet, încet, cu costuri enorme , Italia se va recupera”.

• Se va ieși din pandemie. Problema este se vor redeschide frontierele?

”Prima reacție la criză- ca și în situația migrației, crizei teroriste, din 2015-2016 – este un națională, de a-și închide frontierele și de a gestiona problema intern. (…) Liderii UE au fost destul de nesiguri

–Se va ieși din pandemie. Problema este se vor redeschide frontierele?

– Azi, Europa încearcă să recapitalizeze politic, dar și prin măsuri concrete. Cuvântul de ordine este flexibilitate, mai ales în zonele cu impact bugetar. Uniunea Europeană nu va mai avea practic până la sfârșitul anului niciun control: fiecare va cheltui cât va dori și cât va putea. (…) Al doilea cuvânt este solidaritate . Se vor încerca măsuri de finanțare directă, de asigurare a lichidităților. Se va încerca și încurajarea sistemului bancar , pentru flexibilități de tot felul. Și încurajarea statelor de a investi în companii. (…)

– Astăzi nu știm cât este șomajul. Astăzi toată lumea stă acasă. Dar când se va opri starea de urgență, oamenii vor dori să se întoarcă la lucru . La lucru în companii și în imm-uri care vor mai exista sau nu.

– Or, din acest punct de vedere , UE se găndește la un plan cu 37 de miliarde, sunt și decizii punctuale. (…) Germania se găndește să cumpere companii, este un fel de naționalizare. (…)

– UE nu este încă foarte stăpână pe ce urmează să decidă pentru că orizontul de așteptare în ceea ce privește pandemia este cât se poate de neclar. (…) Mai trebuie așteptate luni, unii spun chiar un an”.

(Înregistrarea ediției este disponibilă pe www.umbrela-strategica.ro și pe pagina de Facebook Umbrela Strategică)