
Facturile la încălzire ar putea deveni mai scumpe pentru români, pe fondul presiunii tot mai mari asupra prețului gazelor. Constrângerea vine din două direcții: gazele sunt mult mai scumpe pe piețele europene decât prețul plătit în prezent de consumatorii casnici din România, iar schema de plafonare se încheie în martie 2027.
Pentru românii care au de cântărit bine deciziile financiare, costul încălzirii pentru iarna aceasta revine ca preocupare, iar speranța principală este ca vremea să fie, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, mai caldă decât în trecut.
Fie că vorbim despre centrale individuale, centrale de bloc sau sisteme de termoficare, materia primă esențială este gazul natural, iar anul acesta prețul pe piețele europene a fost într-o continuă creștere. Chiar dacă nu a ajuns la vârfurile din anul începerii războiului din Ucraina, prețul gazelor este sub presiune, în condițiile în care oferta este afectată de acest conflict militar, dar și de cel din Orientul Mijlociu.
Prețul de tranzacționare pe piața Dutch TTF pentru contractul cu scadența noiembrie a crescut cu 162,9% anul acesta, ajungând la 72,5 EUR/MWh. La Viena, CEGH oferă o valoare de 73,4 EUR/Mwh pentru contractul cu scadența noiembrie. În ultima zi din septembrie, la Viena, prețul gazului pentru ziua următoare a închis sesiunea la 74,15 EUR/MWh.
În moneda locală, prețurile sunt și mai usturătoare
Raportat la moneda românească, prețul ar fi de 391,4 RON/MWh. În România, însă, pentru consumatorii casnici, prețul la nivel de producător este de 110 lei pentru fiecare MWh. De aici, luând în calcul costurile reglementate la nivel de transportator și distribuitor și taxele, prețul ajunge la 310 RON/MWh, sau 0,31 RON/kWh.
Totuși, Engie, unul dintre furnizorii de gaze naturale, a trimis notificare unor clienți despre ajustarea prețului începând cu luna noiembrie la peste 0,34 lei/kWh. Explicația este că acesta ar fi prețul concurențial, dar prețul stabilit prin cadrul legal va avea prioritate și este de așteptat că va fi mai mic, explică reprezentantul XTB România.
În măsura în care achizițiile de gaze din import, la prețuri care în prezent sunt de peste trei ori și jumătate față de cele reglementate din producția internă, și costurile de înmagazinare și extragere ar fi luate în calcul pentru noul preț reglementat, acesta ar putea depăși vechiul reper de 0,31 lei/kWh, dar fără a trece peste prețul propus prin noile contracte, de 0,3462 lei/kWh. Costul încălzirii locuințelor cu centrale termice ar crește cu peste 10%.
În același timp, dincolo de perioada de plafonare, care se încheie la 31 martie anul viitor, prețurile ar putea crește considerabil, dacă nu vor fi introduse noi măsuri de compensare. Astfel, propunerea furnizorului ar fi o etapă intermediară, de pregătire în perspectiva unor facturi și mai ridicate pentru consumatori.
Neptun Deep, speranța din 2027?
Intrarea în producție a Neptun Deep, așteptată în semestrul I al anului viitor, ar urma să ofere, în cele din urmă 8 miliarde de mc de gaz pe an. Producția internă ar crește suficient pentru a acoperi necesarul populației, pe lângă cel al industriei. În paralel, prețurile pe piața europeană sunt deosebit de volatile și o „calmare” a conflictului din Orientul Mijlociu ar redeschide opțiunea de a primi gaz natural din Qatar.
În primăvara anului acesta, CEO-ul OMV Petrom afirma că nu se știe dacă gazul natural de la noi va fi mai ieftin decât cel TTF, care include gazul natural lichefiat adus din alte continente. La cotațiile de acum, însă, și pe scenariul principal de lucru, estimările noastre sunt că prețul intern al gazului ar fi favorabil în raport cu cel european, din perspectiva consumatorilor.
În sezonul de iarnă noiembrie 2025 – martie 2026, consumul total în România a fost de 6,46 miliarde de metri cubi. Consumul ar urma să crească odată cu pornirea centralei de la Mintia, și extinderea rețelei, iar estimarea Transgaz este că în sezonul de iarnă care urmează, acesta va fi cu 0,8-1 miliard de metri cubi mai mare decât în cel precedent. În același timp, producția va crește notabil în primele trimestre, astfel încât, chiar și cu 4-5 miliarde de metri cubi în plus veniți dinspre Marea Neagră, consumul să fie acoperit, și să existe cantități disponibile pentru export.
Marea întrebare pentru consumatori este: cât de repede va veni gazul dinspre Neptun Deep, și cât va ajuta acesta la menținerea facturilor apropiate de cele de anul trecut? În lipsa unor măsuri administrative, dacă prețul s-ar alinia piețelor europene și situația războaielor din regiune nu s-ar detensiona, din aprilie 2027, scumpirile ar aduce o povara considerabilă pentru cetățeni, în special cei cu venituri restrânse (Analiză a lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, trimisă Umbrela Strategică).






