Ministerul Finanțelor: Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, după primele șapte luni ale anului 2026, cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2025, a anunțat luni, 31 august, Ministerul Finanțelor.

Deficitul s-a redus nominal cu 37%, de la 76,44 miliarde de lei în intervalul ianuarie–iulie 2025. Ca pondere în Produsul Intern Brut, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Investițiile au continuat, de asemenea, să crească. Ministerul Finanțelor susține că reducerea deficitului a fost obținută prin majorarea veniturilor și controlarea cheltuielilor curente, fără oprirea investițiilor.

”Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și de stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor, pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă”, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Veniturile statului au depășit 412 miliarde de lei

Veniturile totale au ajuns la 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 11,2% față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 0,71 puncte procentuale.

Evoluția a fost susținută în special de încasările din TVA, de impozitele și taxele pe proprietate și de fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult decât în perioada similară din 2025. Impozitul pe dividende a adus încasări mai mari cu 19,5%, pe fondul distribuirilor concentrate în decembrie 2025, înaintea modificării regimului de impozitare.

Veniturile aferente Declarației unice au crescut cu 19,7%, iar cele provenite din impozitul pe salarii, cu 5,2%. Această din urmă evoluție a fost influențată și de eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate angajaților din construcții, agricultură, industria alimentară și sectorul IT.

Încasările din TVA au crescut cu peste 26%

Contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7%. Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au totalizat 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%. Cele provenite de la agenții economici au avansat cu 11,5%.

Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, fiind cu 26,5% mai mari decât în primele șapte luni ale anului trecut. Creșterea a fost influențată de modificarea cotelor de TVA și de avansul cu 21,7% al încasărilor brute.

În același timp, statul a rambursat companiilor TVA în valoare de 20,48 miliarde de lei, față de 19,59 miliarde de lei în perioada ianuarie–iulie 2025.

Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, susținute de încasările mai mari din accizele aplicate produselor energetice.

Mai mulți bani europeni, dar venituri nefiscale mai mici

Veniturile nefiscale au scăzut cu 10,3%, până la 31,15 miliarde de lei. Ministerul explică această evoluție inclusiv prin baza ridicată de comparație din 2025, când statul a recuperat ajutoare în valoare de 1,6 miliarde de lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, împreună cu donațiile, au totalizat 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3%.

Cheltuielile statului au ajuns la 460 de miliarde de lei

Cheltuielile totale au însumat 460,39 miliarde de lei, fiind cu 2,9% mai mari, în termeni nominali, decât în perioada similară a anului precedent.

Raportate la PIB, cheltuielile au scăzut de la 23,3% în primele șapte luni din 2025 la 22,4% în aceeași perioadă din 2026.

Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025. Scăderea a fost determinată de reducerea unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale.

Aceste cheltuieli au reprezentat 4,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai puțin decât în anul precedent.

Statul a plătit dobânzi de peste 40 de miliarde de lei

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 59,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,2%. Avansul a fost determinat în special de plățile mai mari din domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au urcat la 40,12 miliarde de lei, cu 8,41 miliarde de lei peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut. Acestea au reprezentat aproximativ 2% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6%. În această categorie au fost incluse și 149,54 milioane de lei plătite de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.

Subvențiile au însumat 7,51 miliarde de lei și au vizat, în principal, transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a energiei pentru consumatorii noncasnici.

Alte cheltuieli au fost de 8,4 miliarde de lei, cu 2,69 miliarde de lei mai mici decât în perioada similară din 2025. În această categorie intră bursele pentru elevi și studenți, sprijinul acordat cultelor, despăgubirile civile și plățile efectuate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Investițiile au crescut la 76,5 miliarde de lei

Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 45,88 miliarde de lei. Acestea includ proiecte din exercițiile financiare europene 2014–2020 și 2021–2027, subvenții europene pentru agricultură, Fondul pentru modernizare și investiții finanțate prin PNRR.

Cheltuielile totale pentru investiții au crescut cu 14,83 miliarde de lei, de la 61,68 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 76,51 miliarde de lei în intervalul similar din 2026.

Aproximativ 71% din valoarea investițiilor a fost reprezentată de plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și prin cele două componente ale PNRR – granturi și împrumuturi.

Plățile pentru proiectele aferente cadrului financiar 2021–2027 și PNRR au crescut cu 20,4 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, față de primele șapte luni din 2025.

În schimb, investițiile finanțate din surse naționale au scăzut. Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante pentru programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul Carpatica Feroviar România și alte plăți din domeniul apărării.