Comisia SRI: Amenințările la securitatea națională au fost fragmentate și cumulative

A doua jumătate a lui 2025 a evidenţiat recurent faptul că securitatea naţională este un proces dinamic, nu o stare fixă, a constatat Comisia parlamentară comună de control a activității SRI, conform unui comunicat al președintelui comisiei, deputatul PSD Eugen Bejinariu.

”Ameninţările la adresa securităţii naţionale au fost fragmentate şi cumulative, iar eficienţa răspunsului statului depinde de capacitatea instituţiilor de a coopera şi de a menţine un echilibru între securitate şi libertăţile fundamentale”, este principala concluzie rezultată din activitatea comisiei pe ultimele șase luni ale lui 2025.

În comunicat se detaliază activitatea comisiei din ultimele șase luni și sunt cuprinse considerații asupra contextului general.

Comisia a întreprins ”numeroase verificări vizând teme esenţiale pentru securitatea naţională şi pentru respectarea valorilor democratice”. Tematicile vizate de Comisie în raport cu Serviciul Român de Informaţii au fost structurate pe liniile de muncă pe care se prezintă Rapoartele de activitate ale SRI înaintate anual Parlamentului, a susținut Bejinariu.

Apărarea Constituţiei

O temă recurentă în activitatea Comisiei este cea a verificării modului în care SRI acţionează pe direcţia combaterii agresiunilor cognitive la adresa societăţii.În această idee, am solicitat să aflăm reperele strategice ale SRI pentru cunoaşterea timpurie a ameninţărilor din acest spectru, care survin din/prin mediul online, inclusiv prin platformele informale (grupuri de discuţii, chaturi de gaming, servere de tip Discord, platforme underground).

Am solicitat repere privind identificarea, prevenirea şi combaterea lor, astfel încât societatea să aibă acces la informaţie de calitate, veridică şi trasabilă. De asemenea, am solicitat o hartă a riscurilor asociate războiului cognitiv, care ar fi necesar să fie cunoscută de instituţiile româneşti, se spune în comunicat

În ceea ce priveşte dezinformarea ca armă, am abordat teme de interes public survenite ca urmare a exploziei din cartierul Rahova şi a lucrărilor de la barajul Paltinu. În conversaţia publică pe cele două subiecte, pe lângă chestiunile legitime şi întrebările fireşti, şi-au făcut loc şi numeroase teorii ale conspiraţiei, care au alimentat narativele de dezinformare.

Într-o intervenţie pe marginea exploziei din blocul de locuinţe, SRI a informat public că există “elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”. Pe acest segment, Comisia a solicitat punerea la dispoziţie a datelor care au condus instituţia către concluzia evocată.

Contraspionaj

Arestarea unui înalt oficial al SIS Moldova a reprezentat un incident major de securitate inclusiv pentru România. Ramificaţiile cazului pot afecta multiple paliere operaţionale dintre România şi Republica Moldova. Documentat de SRI împreună cu serviciile partenere din Ungaria şi Cehia, cazul a ridicat semne de întrebare cu privire la natura complexă a relaţionării cu instituţia de intelligence din Republica Moldova, prinsă la intersecţia unor influenţe antagonice. Pentru clarificarea întregului tablou, am solicitat evaluarea făcută de instituţie cu privire la afectarea pe termen scurt şi mediu a reputaţiei şi credibilităţii SIS în raport cu interesele de securitate ale României.

În acelaşi areal problematic, arestarea a doi cetăţeni ucraineni care pregăteau acte de sabotaj în România a adus cu sine, din nou, o polarizare a opiniei publice din România. Atribuirea fără echivoc a tentativei de sabotaj Federaţiei Ruse a generat din nou elemente narative care au alimentat teoriile conspiraţiei. Comisia a verificat fundamentele acestei concluzii, precum şi riscurile subsecvente asociate unor astfel de incidente.

În egală măsură, SRI a fost chemat să prezinte preocupările instituţiei pentru gestionarea unor astfel de episoade, în conformitate cu liniile directoare trasate de legislaţia aplicabilă.Pe tema contraspionajului, ne-a atras atenţia, de asemenea, semnalul de alarmă tras de şeful MI5, conform căruia “membri ai Parlamentului, ai universităţilor şi ai infrastructurilor critice sunt vizaţi de spionaj”. Am solicitat SRI să expună care sunt preocupările instituţiei în vederea realizării educaţiei de securitate pentru persoanele care ar putea face obiectul unor acţiuni de recrutare din partea unor servicii de informaţii, se menționează în comunicat.

Securitate economică

Analizând în profunzime episoadele exploziei din Rahova şi crizei de apă din Prahova, am luat decizia de a extinde aria de verificări care ne revin conform legii. Apa şi gazul metan reprezintă infrastructuri critice, iar modul de gestionare a acestora are un impact deosebit în comunităţi. Î

n acest sens, am solicitat o informare complexă din partea SRI, potrivit atribuţiilor, cu privire la situaţia tuturor categoriilor de infrastructuri critice naţionale, riscurile şi ameninţările care le vizează, precum şi posibilele efecte în scenarii de criză.De asemenea, în context, am solicitat reliefarea zonelor de tangenţă cu problematica de securitate energetică pe dimensiunea distribuţiei gazului metan către cetăţenii României.

Contraproliferare

La finalul lunii noiembrie au avut loc o serie de percheziţii cu privire la obţinerea pe căi frauduloase, de cetăţeni din Rusia şi Moldova, a unor acte de cetăţenie română care să le faciliteze obţinerea de paşapoarte româneşti. În contextul conflictului la nivel regional, dar şi a problematicii cu caracter general privind falsurile de identitate, am fost informaţi cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile pe care le presupun astfel de practici.

Am solicitat SRI să ne prezinte elementele activităţii specifice în contextul general, definit de faptul că România este obligată să asigure condiţii pentru implementarea sancţiunilor internaţionale împotriva unor cetăţeni ai Federaţiei Ruse.

Securitate internă

La finalul lunii octombrie 2025, un cetăţean român a fost arestat după ce ar fi constituit o reţea paralelă de falşi angajaţi SRI, cu însemnele instituţiei, operând aşa-zise misiuni de securitate naţională în câteva judeţe ale ţării. Dincolo de caracterul insolit al episodului, Comisia a solicitat SRI să prezinte modul în care astfel de structuri paralele de informaţii pot apărea în România, precum şi modul în care acestea pot evolua către vulnerabilităţi majore ale statului. De asemenea, am verificat modul în care SRI adoptă măsurile necesare pentru cunoaşterea şi prevenirea producerii de incidente similare care să pună în pericol securitatea naţională a României.

Activitatea Comisiei în cifre

Principala constatare a Comisiei este că ameninţările la adresa securităţii naţionale au fost fragmentate şi cumulative, iar eficienţa răspunsului statului depinde de capacitatea instituţiilor de a coopera şi de a menţine un echilibru între securitate şi libertăţile fundamentale.

Activitatea SRI s-a desfăşurat în limitele mandatului legal, însă Comisia consideră necesară o atenţie permanentă asupra proporţionalităţii măsurilor, transparenţei instituţionale şi utilizării responsabile a capabilităţilor informative.

Pe parcursul perioadei analizate, Comisia şi-a exercitat atribuţiile prin dialog constant cu conducerea SRI, verificări, solicitări de informări tematice şi activităţi de control la unităţile Serviciului. Membrii Comisiei au luat la cunoştinţă despre finalizarea implementării Strategiei de transformare a SRI pentru perioada 2020–2025 şi au analizat proiecte de modificări legislative menite să clarifice atribuţiile Serviciului şi să le alinieze la evoluţiile mediului de securitate.

Totodată, Comisia a evaluat măsurile pentru consolidarea rezilienţei SRI împotriva ameninţărilor hibride, precum şi strategia de integrare a inteligenţei artificiale în activitatea instituţiei.Activitatea de control parlamentar a inclus vizite şi verificări la unităţi ale SRI, oferind membrilor Comisiei o perspectivă directă asupra modului de funcţionare a structurilor operative şi de suport.

Aceste acţiuni au vizat nu doar conformitatea cu legislaţia, ci şi înţelegerea realităţilor şi provocărilor cu care se confruntă Serviciul în activitatea curentă.În baza atribuţiilor legale conferite de Hotărârea Parlamentului 30/1993, la nivelul Comisiei au fost analizate toate sesizările cetăţenilor care s-au considerat lezaţi în drepturi şi libertăţile lor fundamentale.

În acest cadru, au fost soluţionate 59 de petiţii, precum şi 15 solicitări formulate de senatori, deputaţi şi comisii parlamentare, potrivit actului normativ menţionat. Menţionăm faptul că, în intervalul analizat, Comisia s-a asigurat că răspunde prompt solicitărilor din partea cetăţenilor şi a mass media, în vederea asigurării unui climat necesar de transparenţă, se mai spune în comunicat.