Ce poate face și ce nu președintele interimar al României
Președintele Klaus Iohannis a demisionat luni, într-o premieră istorică, funcția urmând să fie asigurată constituțional de către președintele Senatului Ilie Bolojan.
Conform Constituției, articolul 98 (1): ”Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale, mai precizează articolul 98.
Atribuțiile prezidențiale prevăzute în articolele menționate și care nu se pot exercita de către un interimar sunt:
– adresarea către Parlament de mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.
-dizolvarea Parlamentului, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură (după consultarea președinților Parlamentului și liderilor de grup).
-cererea către populație să își exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.
Însă, președintele interimar poate exercita toate celelalte atribuții ale funcției, între care:
-încheia tratate internaționale în numele României, negociate de guvern, să acrediteze și să recheme reprezentanții diplomatici.
-să declare mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate.
-să instituie starea de asediu sau starea de urgență.
-să promulge legi.
-să fie comandantul forțelor armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.